Prizoniera

237 12 5
                                    

M-am ridicat cu greu de pe podea si am ajutat-o si pe Tania.

-Ce s-a intamplat?am intrebat-o alarmata.

-Vladimir!A disparut!M-am dus in camera mea si el a venit dupa mine.A inceput sa ciocane si ma ruga sa il las sa intre.Credeam ca e iar o gluma de-a lui si nu i-am deschis.Dupa a tacut.Nu am mai auzit nimic.Am deschis usa si nu mai era.M-am plimbat ceva timp in speranta ca o sa-l gasesc.L-am cautat in camera lui, am coborat in sufragerie dar nu era nicaieri.Am urcat inapoi in camera si am vazut pe peretele meu, langa fereastra o urma de sange, ca o urma de palma.Am tipat si am fugit pe coridor pana ce...te-am gasit.

-Nici eu nu il gasesc pe Dante!Nu e nicaieri.Nu stiu ce s-a inatmplat insa nu vreau sa mai raman sa vad ce e cu urma aia de sange.Hai la mine in camera.Ne imbracam repede cu ceva si luam masina.Trebuie sa-i gasim pe undeva.

Am plecat imediat ce ne-am imbracat.Era destul de intuneric afara.Megeam pe strazile intunecate unde mai zaream cate un caine sau un om al strazii.Totuis, era destul de infiorator.Am condus cam 3 ore fara oprire.Am mers pe fiecare sraduta din oras insa nu i-am gasit.Ne-am oprit la o benzinarie ca sa luam ceva de mancare.Cand ne-am intors in masina mi s-a parut ca era cineva in fata benzinariei insa am ajuns in acel loc si...nimic.Asta deja incepea sa ma sperie.Am decis cu Tania sa mergem la un hotel deoarece casa noastra nu mai era sigura.Cam dupa 10 minute de condus am auzit o voce de pe bancheta din spate:

-Buna, Anna!

M-am uitat in oglinda si am vazut in spatele meu doi ochi rosii care ma priveau.Am tras de volan deoarece m-a speriat si am iesit de pe sosea.Ne-am oprit cu masina intr-un copac si de acolo nu am mai stiut nimic...

DUPA 2 ORE...

Ochii mi se deschid greu.Ma doare capul ingrozitor si am fata plina de sange.Ma aflu inca in masina si vad cum am cateva bucati de sticla din parbriz infipte in umar.In dreapta o vad pe Tania care zace inconstienta.Am incercat sa ies din masina insa nu puteam sa-mi misc picioarele.Asta e grav.Am inceput sa ma panichez.Nu stiam ce sa fac.Mi-am ridicat privirea si am vazut langa masina o silueta inalta si neagra.Insa am recunoscut imediat acei ochi rosii, demonici.am simiti cum sunt smulsa din masina si aruncata pe iarba uda.Tania a fost urmatoarea.Am fost urcate intr-o dubita.Inima imi batea cu putere deoarece nu stiam unde o sa ajungem sau ce o sa se inatmple cu noi.In dubita era un aer inchis si se simtea un puternic miros de cadavre.In jurul meu s-a format o balta de sange din cauza ranilor.Eram din ce in ce mai slabita.Abia imi puteam tine ochii deschisi.In sfarsit ne-am oprit.Numaram pasii care se auzeau de afara.Usa s-a deschis si eu am fost luata pe sus.Din nou intuneric.Nu stiu unde am ajuns.Am fost aruncata intr-o camera intunecata.Zaceam pe podeaua rece.Cateva lacrimi calde imi alunecau pe obraz si simteam cum se scurge viata din mine...Am ramas asa mult timp.Mi-era sete, foame si tremuram ingrozitor.Nu puteam sa ma ridic. Puteam doar sa stau si sa-mi astept sfarsitul.L-a un moment dat, am auzit pasi.Nu rau din camera insa mi-am oprit respiratia pentru a fi sigura ca nu ma insel.Speram sa fie cineva care sa ma ajute.Un miracol...insa nu a fost.Pasii s-au oprit si o usa s-a deschis.In camera s-a facut lumina si mi-am inchis imediat ochii.Dupa ce m-am obisnuit cu lumina aceea puternica am vazut ca spre mine se apropia un barbat inalt, solid si bine facut.Nu i-am putut vedea fata.Am simtit doar cum ma apuca de brat infigand bucatile de sticla mai adanc.

-Aaa...am reusit sa tip destul de incet.

-Taci!a ordonat necunoscutul si m-a aruncat pe umarul lui.

Ma uitam doar in jos si vedeam cum cad picaturi de sange de pe fata mea.M-a inchis din nou intr-o camera dar era diferita.Era o camera din beton, o saltea pe jos si un bec.Atat.M-a lasat acolo si simteam cum imi e din ce in ce mai foame.Se pare ca vampirul din mine isi spune cuvantul.Chiar daca am fost transformata cu mult timp in urma, abia acum resimt asta.Pofta de sange crestea cu fiecare strop varsat.Mi-era foame.Am zacut si m-am zbatut pe saltea timp de cateva ore pana cand usa s-a deschis.Vroiam sa ies imediat insa pe usa a fost aruncat cineva...era Viviana.

-Pofta buna!am auzit si usa s-a inchis.

Deci asta era cina mea.Eram atat de infometata incat nu-mi mai pasa ca urma sa iau viata unui om.In plus,mi-am amintit de tot ceea ce mi-a facut de-a lungul anilor.

Viviana statea intr-un colt si plangea.

-Ce-ai patit?Ti-e frica?am intrebat-o eu.

-Nu...a spus cu jumatate de gura.

-Atunci ar trebui sa-ti fie!

Imediat mi-a recapatat puterea si in cateva secunde eram in spatele ei.Am simtit cum imi ies coltii si i-am apropiat incet de gatul ei.Puteam simti mirosul de sange.Mi-am infipt coltii in pielea ei si am simtit cum lichidul acela rosu ma umple de viata.Vroiam mai mult, si mai mult.I-am baut tot sangele si am lasat-o moarta pe podea.M-am trantit pe saltea si am adormit instantaneu.

Cred ca am dormit mult timp insa cand m-am trezit, toate ranile mele erau vinecate.Nu-mi venea sa cred.Mi-am dat seama imediat ca puterile de vampir chiar functioneaza.Acum ca m-am refacut trebuie doar sa evadez din acest loc.Mi-am dat seama ca, din cate am auzit, vampirii au o forta inimaginabila.Deci, trebuie doar sa exersez.Neavand altceva la indemana am inceput sa dau pumni in pereti.Nu simteam durerea insa simteam cum imi creste forta cu fiecare pumn dat.Aproape am reusit.Voi evada de aici si voi afla cine mi-a facut asta.



Intalnire cu un vampirUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum