In love with you -sasusaku- (Pauză)

Nu îți dai seama în ce te bagi!

*Din perspectiva lui Sasuke*

Mă îndrept către casă, doar ce m-am întors de la antrenanent. Fac fotbal de 5 ani și mă perfecționez pe zi ce trece. Sunt mulțumit de cum avansez și antrenorul la fel. E de-abia ora 20:30. Este timp și pentru o mică plimbare prin parc.

Intru pe mica portiță și mă așez pe cea mai apropiată bancă de lângă lac. Aud niște chicote și râsete. Vocea îmi părea foarte cunoscută... Sakura!

Îmi întorc, capul la 90° și lângă o salcie bătrână era ea. Râdea. Sărea de colo-colo. Mai era cu cineva. Părul lui blond îmi părea cunoscut... Nu... Nu poate fi el... Ba da. Era chiar Deidara.

*Flashback*

Deidara: Asta va fi ultima noastră luptă, Uchica!

Eu: Adevărat! Dar de această dată vei muri negreșit!

Lupta începu. I-am aplicat câteva lovituri rapide și l-am lăsat la pământ, apoi a folosit tehnica umbrelor pentru a mă induce în eroare. Am eliminat toate umbrele, acum urma blondul...

Lupta a continuat, iar amândoi eram obosiți. De la spate am reușit să scot un kunai și am sărit pe el. I l-am înfipt în umăr, apoi în piept, el încetând să mai miște.

*End flashback*

Am avut de așteptat ceva, dar până la urmă au luat-o pe drumuri separate. Am alergat după Sakura, imediat ce am văzut-o singură.

- Sakura, ce căutai cu Deidara?

- Păi, salut și ție Sasuke. Da, sunt bine, mulțumesc. Tu?

- Sakura! Răspunde-mi la întrebare!

- Și dacă nu vreau?

S-a întors 180 de grade și și-a continuat drumul eu mergeam după ea tot repetând aceeași întrebare.

*Sakura*

"Ce căutai cu Deidara?", "Ce făceai cu el?", "De ce erați împreună?". Doar asta auzeam din gura lui.

- Auzi Sasuke? Ia fi tu un cățel bun și bagă-ți nasul în treburile altora. Poftim, ia un os.

- Sakura, e super important! Deidara e o persoană rea!

Deja ajunsesem în fața casei. Am drscuiat ușa și am intrat în casă deja mega obosită după toată seara, dar când să închid ușa mâna brunetului o oprește.

- Sakura, dă-mi voie să-ți explic...

Aceea a fost picătura care a umplut paharul. Pur și simplu am izbucnit:

- CREZI CĂ ȘTII CE E MAI BINE PENTRU MINE? TE CREZI UN DUR ȘI UN CHIPEȘ CARE MERITĂ ATENȚIA TUTUROR! GHICI CE?! PE A MEA NU! PENTRU CĂ DEIDARA REPREZINTĂ FERICIREA MEA ÎN ACEST MOMENT, ȘI CHIAR NU-MI PASĂ DE PĂREREA TA!

Părea uimit. Poate chiar puțin derutat. Dar și-a revenit repede.

A oftat învins și mi-a șoptit: "Nu știi în ce te bagi!".

- Dacă ai nevoie de ceva, oricând, nu ezita să mă contactezi.

Apoi mi-a lăsat numărul lui pe o hârtiuță. Am închis ușa când el a plecat, apoi am mototolit bilețelul și l-a aruncat pe măsuța de lângă ușă. Puțin mă mai interesează de părerea lui acum. Deidara îmi este un prieten. Nu mi-ar face rău. Urma să mă văd cu el mâine. Fetele m-au întâmpinat când m-au văzut:

- Sakuraaaa! Cum a mers? Cine era admiratorul...? a întrebat nerăbdătoare Ino.

- Deidara...

- Tipul acela de la a 11-a C? Blondul acela drăguț?

- Da. El. Dar când am plecat spre casă, a apărut... Sasuke. am spus plină de ură.

- T-tipul nou?

- Mda. Are o idee nebunească cum că Deidara e un tip rău... Dar eu cred doar ca e gelos...

*A doua zi*

Ora 11:20

~Deidara~

Bună, Sakura! Am fixat ora la care ne putem vedea. Am puțină treabă până la 16, vin să te iau la 17:00?

- Perfect!