Prolog

53 5 1
                                    

"Mama intra in camera mea, trantind usa in urma ei. Nu am inteles-o niciodata si nici nu cred ca o voi face. A inceput sa-mi rupa toate posterele de pe pereti, zicand:

-Ce-s porcariile astea? Nu-mi vine sa cred ce copil mai am si eu! Noroc cu frac-tu, el e un copil reusit! Mai bine te avortam cand aflasem ca sunt insarcinata!

Si nu s-a oprit aici. A spus mult mai multe lucruri oribile, pe care nicio mama normala nu le spune copilului ei. Dar ea nu e normala. E un monstru fara inima.

Dupa ce a terminat cu toate posterele mele cu trupe rock, gen Black Veil Brides, Attila, Pantera, Fit for Rivals etc., s-a indreptat spre mine. Ma uitam terifiata la ea, in ochii ei.
Chiar daca m-au durut toate lucrurile spuse de mama, nu pot sa plang. A ajuns in fata mea, eu neincercand sa fug sau sa gasesc o cale de scapare. Pana la urma, ce rost ar avea toate astea? Oricum m-ar prinde si asta nu este prima si nici ultima oara cand ma bate.

Asteptam palma ei peste obrazul meu, insa aceasta n-a mai venit. S-a intors cu spatele, a deschis usa si a plecat trantind-o a doua oara pe ziua asta"

My SaviourUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum