3

5 0 0
                                    

Clasa a XI
Sunt in clasa. In banca cu Mia.
Mia sta si isi face poze, iar eu mai am putin si adorm. Nu inteleg de ce ttebuie si la liceu sa ma trezesc devreme. Nici nu stiu de ce am ales liceul asta. E singurul din toata tara unde se incep orele la ora 7!!! E oribil. Urasc toate diminetile.
De fapt stii de ce ai ales liceul! ma contrazic gandurile mele. Si da, asa e. Am ales liceul asta pentru ca si James l-a ales. Dar nu numai din cauza asta. Imi place economia. Ca era sau nu James aici, tot veneam.
Cu ochii intre deschisi o vad pe Jessica care ma striga, desi nu aud nimic. Se vede ca este destul de ingrijoarata. Ma ridic repede di banca si ma duc spre ea.
-Trebuie sa vii repde! ma trage spre ea si ne indreptam spre clasa ei.
-Ce s-a intamplat?
-James si Peter s-au intamplat.
Cand ajungem acolo mai au putin si se iau la bataie. Isi arunca reprosuri si cu greu sunt tinuti de restul colegilor. Nu inteleg ce ii apuca.
-Du-te la Jems!imi spune Jessica.
-Nu. Nu vreau sa ma cert cu el si nici sa intervin. Sa isi rezolve singuri problemele .
-Anna, esti singura care il poate linisti pe James. Crede-ma.
Nici nu mai stau pe ganduri si ma duc spre el.
-James, gata!
Se uita la mine cu o fata indurerata. Se vede tristetea din ochii lui si nu inteleg de ce.
Spre uimirea mea se linisteste si se duce in banca lui, asa ca il urmez si eu.
-Ce s-a intamplat? il intreb
-Nimic. imi spune zambind
-Nu mi se pare ca a fost un nimic.
-Nu s-a intamplat nimic. imi spune si ma imbratiseaza. Esti asa fluffy. continua si chiar daca nu il vad pentru ca este cu mult mai inalt ca mine, ii simt zambetul.
Peste cateva minute bune, intra si Peter in clasa. Ii dau drumul lui James, ii zambesc si el da din cap aprobator, asa ca ma indrept catre Peter.
-Esti ok?il intreb.
-Da. imi spune rece, iar eu ii zambesc timid, imi intorc privirea catre James in ochii caruia i se poate citi din nou dezamagire, tristete, enervare? Nu stiu, dar nu e privirea care imi place si ies din clasa lor.
                                   *
Stiu ca scoala nu a inceput de mai mult de doua luni, dar mintea mea este mereu plina de intrebari la care eu nu pot avea un raspuns. Mai am un semestru si jumatate de stat cu James si Peter si Jessica si toti cei de clasa a XII, dar pentru mine e putin. O sa imi fie dor de el.
De ce a ales sa fie prieten cu mine? De ce tocmai cu mine? De ce nu cu Mia? Adica de a lasat-o pe Mia?
(Inainte sa fiu prietena cu James, era Mia, iar eu il uram. Apoi a inceput sa ma bage si pe mine in seama, iar pe Mia a cam disparut din peisaj. Asa am devenit noi cei mai buni prieteni)
Vazand ca este online imi iau inima in dinti si ii pun intrebarea care imj rasuna tot timpul in minte.
"De ce ai ales sa fii prieten cu mine si nu cu Mia?"
A vazut mesajul dar nu imi raspunde. Da,probabil l-am luat prea din scurt, dar am nevoie sa stiu asa ca voi continua cu mesajele.
"Ne cunoastem de mult timp si totusi nu stiu nimic despre tine"
Spre mirarea mea imi raspunde ceea ce ma bucura.
"Ce vrei sa stii?"
"Nu stiu...totul despre tine."
"Pai, ma numesc James Valker. Am 17 ani. O sa fac 18 in mai. Am multe vise ca orice om. Vreau sa ajung sa conduc eu, nu ei pe mine. Intelegi ce vreau sa spun? Vreau sa par tipul arogant caruia nu ii pasa de nimeni si nimic. Ma ascund, pentru ca, daca omaenii o sa stie cum sunt eu, o sa profite sau o sa ma raneasca.
Parintii mei s-au despartit, dar sunt ok cu asta. Tatal meu e cel mai bun prieten al meu, iar pe mama incerc sa o ajunt in anumite lucruri cum pot."
Nu imi venea sa cred ceea ce imi spunea.
"Dar eu stiu ca nu esti asa"
"Tu nu esti restul. Am avut incredere in tine, din cauza asta stii cum sunt. Doar esti sora mea mai mica;)"
"Doar de asta ai ales sa fii prieten cu mine?"
"Uite, esti prea mica si prea draguta ca sa fii ranita. Imi stiu pozitia in liceu, iar tu fiind prietena mes poti profita de pe urma asta. Pur si simplu nu mertiti sa fii trista si eu incerc sa iti fac viata la liceu si in general cat mai usoara. Mia ....Mia este Mia. Pur si simplu mi se pare ca nu merita asa multe. Este o persoana falsa si atunci m-am indepartat de ea."
"Asta e singurul motiv pentru ca te-ai indepartat de ea?"
"Nu chiar."
Nu am vrut sa mai continui, mi se pare ca mi s-a raspuns la destule intrebari.

Personajul PrincipalUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum