Chapter Two

15 4 4
                                    

Imi iau valiza si urc sus. Erau niste scari din lemn vechi, pasii mei e faceau sa scartie de fiecare data cand le atingeam. La capatul scarilor se afla o rascruce de doua coridoare. Cel drept era luminat de niste lumanari agatate de pereti, iar cel stang era intunecat. Prefer s-o iau la dreapta. Cred ca sunt vreo 5 usi de-a lungul coridorului. Mi-e teama sa inaintez, asa ca prima camera o sa fie a mea. Deschid usa. Primul lucru care imi sare in ochi este un pat mare cu baldachin rosu. Am nimerit bine camera, se pare. Aici a mai locuit cineva, dupa cum observ. Pe usa scrie Emily's room , eh..pacat, de acum va fi Ava's room. Imi las bagajul deschis pe pat, pana imi amintesc ceva si cobor repede la tata. 

- Tata! strig eu.

- Aici sunt. Ce s-a intamplat ?

- Am uitat ceva in masina. Imi dai, te rog, cheile ?

- Pe masuta.

- Mutumesc, spun. 

Ies afara si ma duc la masina. Deschid portiera masinii cu greu,pentru ca imi tremura mana, nu stiu de ce. Imi iau castile si fug repede inapoi in casa.

***

- Intrebare: aici nu exista Wi-fi ? il intreb pe tata si imi dau jos bluza uda.

- A cazut curentul din cauza ploii. Si nu, nu exista. 

- Adica o sa stam pe intuneric ?

- Avem lumanari, zambeste el. O sa ne aminteasca de atmosfera de acasa.

- Dar eu am nevoie de Wi-fi ...of..Ma duc in camera mea.

Imi pun castile in urechi, asa ca daca se aud zgomote, nu o sa ma sperii. Ce nu stiu, nu ma afecteaza. Cand intru in camera, vad toate hainele mele aruncate prin pat si inclusiv pe jos.

- Tataaaaaaaaaa ! De ce mi-ai umblat prin lucruri ?Tip, nervoasa.

***

Ce ai de tipi asa ? intrand in camera.

- De ce mi-ai aruncat hainele ? 

- Nu ti-am aruncat nimic, explica el. In plus, nici nu am intrat in camera asta.

- Serios ? 

- Te-as minti eu pe tine Acum mi-am amintit, fantoma a foat de vina, razand amandoi.

- Sa vii mai tarziu la masa, dupa care deschide usa si pleaca.

N-am nicio idee cum au ajuns hainele mele pe jos, dar o sa aflu eu.

***

Ma duc in bucatarie si il vad pe tata gatind. Nu a mai facut asta de mult timp. 

ultima oara tin minte ca a gatit de ziua mamei, cand aveam vreo cinci-sase ani.

- Ce faci bun acolo ?

- Niste oua.. nu prea avem mancare, spune punand in farfurii.

- Mi-e pofta de clatite.

- O sa facem maine, bine ?

- Da, daca ar exista vreun superarket pe aici.

- O sa cautam. Aprinde niste lumanari, te rog.

Aprind niste lumanari si ma pun sa mananc, desi nu prea aveam pofta. Bine, aveam pofta, dar de clatite.

- Cat e ceasul ? intreb pe tata.

- 21:13, spune sec, spalandu-si farfuria.

- Cred ca ma duc la mine in camera. Noapte buna, tata.

Noapte buna. Eu sunt in camera de alaturi daca ai nevoie de ceva.


Va urma..


Scuzati eventualele greseli, nu am mai corectat

Pareri ?

Voi pune next cand vor fi mai multe voturi.


Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Dec 30, 2015 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

The PsychoUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum