Au trecut trei ani de cand nu am mai vorbit cu ea... Imi lipseste! Mi-a ramas intiparit in cap ultimul ei cuvant: "adio"... De ce? De ce tocmai acest cuvant? Mi-as fi dorit sa spuna ca vrea sa facem cumva ca totul sa fie bine... Mi-as fi dorit sa o aud spunand ca doreste sa vorbim fata in fata la o cafea si sa rezolvam totul... Recitesc scrisorile noastre in fiecare noapte si ma intreb de ce am lasat-o iar sa plece?! Am continuat sa o iubesc in tot acest timp, dar nu am avut niciodata curajul sa-i spun asta... Sincer, as fi vrut sa realizeze cumva acest lucru si sa-mi spuna ca si ea simte la fel... Acum stiu ca asta ar fi fost imposibil, atunci insa...preferam sa cred ca telepatia noastra va functiona si in acest context... Dar nu a fost asa! Te iubesc, Made! Te iubesc oriunde ai fi si mai mult decat ti-ai putea imagina vreodata! Te rog, iarta-ma!
CITEȘTI
The story of us
RomanceCuvintele spun atat de putin uneori... Ele pot fi mincinoase sau stangace. Pot fi folosite pe post de arma sau scut. Pot deveni ascunzatori sau inchisori. E ciudat cum poti deveni intr-o secunda prizonierul propriilor minciuni... Si e pacat... E pac...
