Silence of my soul

Chapter I

Poate nu eram singura persoana de pe pamant care suferea dupa pierderea unei persoane dragi . Cu siguranta nu eram . Existau sute de oameni pe aceasta planeta nenorocita care sufereau mai tare decat mine . Care isi varsau lacrimile otravitoare de zece ori mai mult decat mine . Care isi blestemau viata mai mult decat o fac eu in fiecare zi , in fiecare clipa si minut al vietii mele pacatoase . Nu eram nicidecum singura , dar eram printre acei oameni desfranati de suferinta. Eram una dintre ei , si nu ma jena lucrul asta . Sufletul imi era rapus de mii de sageti , inima nu isi mai avea ritmul de odinioara , ochii nu imi mai sclipeau iar tot ce mai simteam era durere. O durere atat de puternica ,incat cu timpul s-a facut nesimita . Corpul imi amortise dreptat. Lacrimile nu mai curgeau , secand cu fiecare noapte plina de cosmaruri . Imi pierdusem cea mai de drag persoana a mea . Ma pierdusem pe mine insami. Imi pierdusem sufletul , credinta , increderea si puterea de a trai. Doar simplul gand , ma rapune pe pamantul ud , incercand sa strig , chinuindu-mi plamani obositi ,dar nimic. Eram pierduta in propriul spatiu . In propria galaxie, intr-un univers etern , fara de oameni ,fara rautate. Imi doream sfarsitul , vroiam sa dispar pentru totdeauna de aici . Sa fug , sa calatoresc . Dar nu . Acele amintiri ma bantuie si acum . Dupa trei ani de zile ,ele inca sunt vii in mine . Sunt inca aici , in mintea mea , facandu-mi viata un calvar de fiecare data cand inchid ochii . Nu avea sa se schimbe vreodata . Trebuie sa trec peste , imi spuses Dr. Morgan la fiecare sedinta de marti .Usor de spus . Dar totul era prea intunecat . Prea departe , prea ..

-Tay , esti bine ? Vino sa mancam ceva .

Imi ridic privirea spre barbatul inalt , ai carui ochii albastri ma priveau cercetator .Parul blond ii cadea neglijat peste fruntea lata , iar buzele subtiri , se miscau necontrolat , nepercepand nici un cuvant scos de el. Mana sa mare imi prinde umarul intr-o strangere usoare , ce imi provoaca fiorii reci pe sira spinarii , provocandu-mi totdata amintiri sfasietoare din acea noapte . Impulsiv , ma retrag intr-un colt al camerei , ghemuindu-ma pe parchetul lustruit , tremurand incontrolabil.

-Dumnezeule Tay scumpo ! Imi pare extrem de rau. Tay , uita-te la mine !

Imi porunceste , apropiindu-se usor si delicat de mine . Privirea fratelui meu nu exprima decat panica si ingrijorare . Nu suporta sa ma vada in halul asta , iar eu nu doream sa reactionez asa. Nu vroiam sa il sperii . Doream sa il strang in brate si sa plang la pieptul sau ore in sir , dar corpul nu permitea atingerea nimanui . Mai ales barbatilor.

-Tay , te rog . Calmeaza-te . Iti promit ca nu te mai ating , doar respira ingeras. Respira si expira . Haide !

Ii urmez instructiunile ,inpirand si expirand adanc , alamandu-mi bataile inimii , controland tremurul corpului si eliberandu-mi mintea. Ii zambesc vinovata , lasandu-mi fruntea sa cada pe genunchi stransi la piept. Intr-un alt colt al incaperii , aud un oftat prelung urmat de pasii scurti ce se indreptau in directia mea. Aplecat in fata mea ,cu mainile sprijinite pe genunchi , Holden ma priveste atent ,urmarindu-mi fiecare reactie .

-Hai sa mancam .

Inclin usor din cap , ridicandu-ma si urmandu-l in bucataria imbibata cu mirosul mancarii preparate de Holden . Cu mana , imi face semn sa ma asez la mini-barul alb . Intre timp , eu ii urmaresc miscarile , cum aseaza atent farfuriile pline cu paste la locurile noastre , cum aseaza tacamurile si cum pregateste cateva bauturii din fructe. Holden este un adevărat bucatar. Se pricepe deminune in gastronomie, iar eu ma simt norocoasa sa il am ca frate. Uneori imi pare atat de rau ca trebuie sa imi suporte atacurile de panica zi de zi . Dar mi-am pierdut de multa vreme controlul asupra corpului corp . A plecat si el o data cu sufletul meu.

Cu inima cat un purice , insfac furculita de langa farfurie si o infing intr-o pasta umpluta , infulecand-o flamanda. Atat de bune . Imi mai indes inca una in gura , pana cand intr-un sfarsit golesc farfuria din sticla . Imi streg buzele cu un servet ,lasandu-mi mainile sa imi cada in poala.

-Au fost bune ?

Zambesc afirmativ , ducand paharul cu suc de fructe la gura si inghitind cateva gurii. Un alt detaliu din care fratele meu sufere enorm ar fi ca , dupa incident nu mi-am mai putut regasi glasul. Frica ce pusese parca o panza peste mine , imi taia parca cuvintele . Imi era atat de frica sa vorbesc , incat m-am hotarat sa nu o mai fac . De trei ani , nu am mai scos un cuvant , uitand totodata pana si cum imi spuna propria voce . Au fost zile in care chiar incercam sa rostesc ceva , dar lacrimele au sarit mereu in inaintare , oprindu-ma din incercarile mele neputincioase.

Fara sa mai schitez nimic , ma ridic de la bar, insfacand o bucata de hartie si un creion , mazgalind in graba cateva cuvinte adresate fratelui meu . Ma reintorc in bucatarie unde Holden tocmai terminase de spalat vesela si ii inamnez foaie , astepatand in liniste sa imi raspunda.

-"Plec la adapostul pentru caini , ma intorc ca de obicei " .

Citeste acesta cu voce tare , lasand foaia sa cada langa masuta de langa noi . Oftand prelung , isi fereste privirea de a mea , parand sa analizeze situatia de fata .

-Bine , dar te rog fii atenta . Ia un taxi sau mergi cu autobuzul local ,doar ai grija . Daca se intampla ceva , imi dai un bip scurt si vin imediat dupa tine , ne-am inteles ?

Afirm usor zambindu-i sincer. Acesta imi raspunde in acelasi mod, scarpinandu-si totodata ceafa . Imi insfac grabita geanta , facandu-i in fuga cu mana atunci cand ies din apartament. Cum Holden detine un club aici in oras , este destul de simplu pentru el sa petreaca ziua cu mine sau sa fie cu ochii pe mine . Plecand doar noaptea ,cand deja dorm si introcandu-se in jurul orei 03:00 , poate spune ca are o munca usoara .Sau asa da impresia . Am incercat de multe ori sa il conving sa doarma cat eu sunt plecata la adapostul pentru animale , dar acesta neaga permanent , sustinand ca ,trebuie sa fie pe faza si treaz daca am nevoie de el. Ii inteleg grija , dar viata sa e mult mai importanta decat a mea.

Coborand in rand scarile , imi arunc la iesire ochii dupa un taxi pe care il zaresc imediat la sapte metri de mine . Ies la capatul trotuarului , fluturand din mana enrgic , pana ce soferul ma vede si trage pe dreapta . Deschid portiera , aratandu-i taximetristului pe o foaie unde imi este destinatia . Cu un zambet sincer si politicos , soferul afirma conducand in liniste .

-Am ajuns domnita .

Ma informeaza soferul , instintandu-ma totodata si de nota de plata . Iau chitanta dintre degetele groase ,evitand cat mai mult posibil contactul mainilor noastre inamanundu-i banii . Pasesc afara din autoturism , scormonind inca orin geanta in cautarea telefonului . Dupa ce ma asigur ca nu am fost cautata , traversez strada ce ma despartea de cel de al doile camin al meu . Acolo ma simteam bine , in siguranta . Faceam totul voluntariat si din pura placere. Ma simtem in al noulea cer cand vedeam ca pot ajuta cat de cat niste vieti nevinovate.

O lumina puternica imi atrage vederea urmat de un sunet asurzitor provenit de la o masina. Imi las privirea sa fuga in partea stanga a strazii unde o masina se apropie , la nici trei metri de mine , cu o viteza ilegala. Panica de situatie , inmarmuresc , nemastiind cum sa actionez. La naiba , ce ma fac ? Nu imi mai puteam misca corpul , mintea imi era blocata , iar tot ce faceam era sa ma holbez la masina care se apropia inevitabil de mult de mine . In ultimul minut , masina scoate sunete de cauciucuri , cel mai probabil soferul provocand o frana brusca. Cu ochii inlacrimati si corpul tremurand , privesc socata cum soferul paraseste masina nervos .

-Baga-mi-as ! Fato , tu chiar vrei sa intru la parnaie ?

§Buna lume ! An nou fericit , plin de impliniri si bucurii tuturor. Aceasta va fi noua carte despre care v-am tot povestit in capitolele din "Stropi de minciuna" . Este primul capitol . Deocamdata astept parerile voastre , iar daca sunt pozitive ,am sa o continui . Deci sper sa va placa . In legatura cu Epilogul de la Stropi de minciuna , acesta va veni in curand . Vreau sa fie perfect , asa ca de sfarsit , de asta intarzie ceva mai mult .

La media o aveti pe Tay :)

Lectura placuta !!

Scuzati eventualele greseli gramaticale .