Capitolul 4

100 11 4
                                    

Am fost dat afara dinautobuz si acum nu mai aveam nici o sansa sa ajung la Anastasia dar am vazut cateva fete cu niste skatebord-uri si poate de data asta nu am ghinion sa nu ma placa. Inainte cad exista 1D parca aveam mai multi fani dar ma rog..sa speram ca fetele astea sunt fane:

-Buna ,fetelor!

-Ooooo dumnezeule tu..tu..tu esti LOUIS !!!

-Da!Si ma intrebam daca...

-Nu imi vine sa cred ca tu esti!

-Eu sunt dar..

-Putem sa facetm o poza cu tine?

-Da  dar...

-Si un autograf?

-Sigur...

-Si....

-Pot in p**a mea sa termin o propozitie?!

In momentul ala am tipat atat de tare incat puteam sa aud ”injuraturile” batranilor de pe strada si fetele alea s-au speriat de mine atat de tare incat mai erea putin si inceeau sa planga.

-Scuzati-ma dar am avut o zi foarte proasta si ma intrabam daca pot sa imprumut un skate si sa vil aduc inapoi in schimbul unei forografi si un autograf...

-Desigur dar sa mi-l aduci inapoi!

-Multumesc mult!

Am plecat foarte repede iar dupa o ora deja incepusem sa obosesc mai ales ca nu mancasem nimic toata ziua si de abea ca am baut un pahar cu apa.

Norocul meu a fost ca mai aveam foarte putin si o sa ii spun cat de nesimtit pot sa fiu pentru ca mi-am batut joc de ea iar ea ma va ura mai mult ca orce mai ales ca nici ea nu o duce foarte bine cu bani dar s-a gasit un fitos cu tupeu sa o falimenteze si mai rau.

In sfarsit am ajuns la supermarket ,acolo erea super aglomerat si ea erea super extenoata de la atata munca . Buzele ii ereau uscate si mainile ii tremurau.M-am dus la ea:

-Anastasia!

-Louis?Ce cauti aici?

-Am venit sa iti spun ca..

Anastasia Dacota te rugam sa vi in biroul patronului.

-Scuze dar m-a chemat sefu dar vorbim dupa aia.

-Bine.

Se pare ca azi nu pot sa imi termin indiferent de situatie o propozitie normala mai ales daca este ceva urgent dar nu ma v-a mai impiedica nimeni si nimic ca sa ii spun adevarul despre chrie si apartament.

Pana la urma a iesit din birou dar nu erea cum speriam eu.Erea foarte suparata,mai avea umpic si plangea..

-Ce s-a intamplat?

-Am fost data afara..

-Ce?Cum?De ce?

-A zis ca mai trebuie sa reduca din personal...

-Pe bune?E un supermarket ce personal sa mai reduca?

-Nu stiu!Acum chiar nu stiu ce sa fac.Singurul lucru care ma bazez esti tu,pentru ca trebuie sa imi dai bani aia.Dar oricum,de ce ai venit tocmai in capatul orasului dupa mine?

Deci mai pe scurt Dumnezeu mi-a dar viata ca sa isi bata joc de mine,nu imi vine sa cred toate mi se intampla mine,adica ei, dar bagamias picioarele in ea de viata si de norocul asta pe care il am eu asa de mare incat fac niste gresele care nu pot sa mi le asum si acum am cazut in groapa dar nu mai pot iesi din ea ca este prea adanca... Ce naiba sa i spun eu lui Anastasia?

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jul 21, 2013 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Radical Change( 1D Story)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum