Lego

|01| "Mi-ai stricat castelul!"

Când Lilly a aruncat o privire pe mica ei fereastră aşa cum făcea în fiecare dimineață, lucrurile erau diferite. Nu era doar vechea curte din față holbându-se înapoi la ea, cu privirea "scuze, nu e nimic interesant aici". În loc de asta, avea acel aer de "ghici ce!" în ea, iar Lilly a simțit un fel de entuziasm, pe care nu îl mai simțise până atunci. Acel fel când totul pare normal, dar totuşi nu e, în acelaşi timp.

A văzut cuti. Cuti peste tot. Cuti erau aliniate în jurul peluzei casei goale alăturate casei ei. Lângă gardul viu care separa cele două case, Mami a ei purta o discuție animată cu o femeie care avea o cutie similară în mână.

După o ultima privire afară, Lilly a tras perdelele peste fereastră şi a încercat să fugă în jos pe scările care erau puțin prea înalte pentru cei patru ani ai săi. A deschis uşa din față, care era puțin prea grea pentru mânuțele ei mici, şi îşi strecură jumătate de cap afară pentru a privi mai de aproape lucrurile.

A văzut cuti mai mari fiind descărcate din camionul parcat chiar după colț, şi un bărbat chinuindu-se cu ele, ajutat de alți doi. Cu cei trei bărbați, aceasta l-a zărit şi pe Tati al ei, oferindu-se nerăbdător să-i ajute.

Lilly a făcut un pas înainte. Uşa din față s-a legănat închizându-se în spatele ei, în timp ce a păşit tiptil, în drumul de-a lungul peluzei sale, imaginându-se ca fiind într-un film cu spioni. Lumea din jurul ei era mare şi înaltă, iar la fel cum o furnică se târa spre zahăr, ea s-a îndreptat direct către uşa din vecini. Odată ce a ocolit gardul viu, a văzut uşa casei larg deschisă şi lucrurile împrăștiate peste tot pe peluza lor din față. Şi printre toate acestea, imun la tot ce se rezumă lumea adulților, era un băiat, la fel de mic precum ea, aşezat într-un colț şi jucându-se cu jucăria ei preferată - Lego.

Era un băiețel dolofan, cu tenul deschis la culoare, cu parul auriu deschis tăiat într-o tunsoare rotunjită şi ochi mari rotunzi holbându-se intens la capodopera în care a pus tot efortul pentru a o crea.

Un zâmbet plin de bucurie i-a traversat fața lui Lily. Uitând totul despre filmul cu spioni, ea a alergat către băiat şi mica lui casă Lego la viteză maximă. Cu toate acestea, eşuând în a se opri la timp, a dărâmat accidental frumoasa casă de jucărie a băiatului.

O privire şocată a pus stăpânire pe fața băiatului, înainte să scrâşnească din dinți şi lacrimile să-i răsară din ochi. Uitându-se brusc în sus la Lilly cu o încruntătură feroce, acesta a ridicat ce a mai rămas din casa distrusă şi l-a aruncat direct în ea.

"Mi-ai stricat castelul!" a țipat el.

Piesele i-au lovit lui Lilly cu putere fruntea, iar ea a lăsat să-i scape suspin adânc, înainte să ia câțiva pași în spate şi să înceapă să plângă chiar mai tare decât o făcuse băiatul. Agitația a captat auzul mamelor, care şi-au întors capul în direcția lor cu o privire tulburată în ochi.

Plângând zgomotos, Lilly a alergat în jos pe aceeași peluză pe care a străbătut-o păşind tiptil cu doar câteva minute în urmă cu o față zâmbitoare, Mami a ei urmând-o din spate, în timp ce cealaltă femeie a avansat în direcția propriului său fiu.

-

Story by @fairytale_99
All rights reserved for @fairytale_99