intalnirea

28 4 9
                                    

Am intrat amândoi in restaurant,ne-am asezat le scaune iar Dany a făcut comanda.....întradevăr nu iesisem cu el pentru ca imi era foame si pentru ca aveam de câştigat petrecând mai mult timp cu el. -poftim comanda tinerilor, sa aveti pofta si totodată o seară minunată! Eu ma inrosisem la vorbele doamnei, iar Dany râdea de mine! -nu mai râde! -cum sa nu rad cand ai o privire atât de gingaşă si atat de drăguţă? -minti! Sunt urâtă, urâtă, urâtă! - sa stii ca dacă te mai aud cu vorbele acestea plec de aici! Esti foarte frumoasă! Ai doi ochi verzi in care te pierzi, un păr blond ,lung atat de frumos si un zambet care ar ucide orice băiat! Si tu zici ca esti urâtă! -pai e prima dată când aud de la un băiat aceste cuvinte..! Am ramas cateva minute privindu-ne... era atât de frumos!! După ce a terminat de mancat, am iesit din restaurant si am pornit spre luminiţe. In drumul nostru am întâlnito pe Diana, prietena mea cea mai buna, sau cum ne alintam noi "văcuţa mea" -fată, ce faci? -bine tu?? Apropo,cine e tipu? Diana,esti nebună? Vorbeste mai incet.... bine,bine,dar cine e? E baiatul ăla nou care a venit la noi in liceu! - aaah, care ziceau toate fetele ca e chipeş, frumos, nu? Da....el e... mmmhh..esti pe val fato! Taci! Daca te aude? Întradevăr nu avea cum sa ma audă pentru ca era mai departe si se luase la vorba cu iubitul lui Diana. Ma intelegeam de minune cu el. Se numea Rareş si statea cu doua vile mai departe de mine..O iubea mult pe Diana .Aveau o relatie de un an si din cate stiu nu s-au certat niciodată. Ok,sa ne intoarcem momentan la mine si Dany,sau mai bine zis la Dany. Dupa ce Diana  se indrepta spre alt loc, eu si Dany am luat-o pe partea opusă. In sfarsit am ajuns la luminiţe!! Erau miii,miliarde, in fine ,erau peste tot! -de ce m-ai adus aici? -cand eram mic si eram supărat, fugeam de acasa si veneam sa ma uit la ele...veneam des, mai ales după moartea mamei mele.... -.aaah..imi pare rău .... - da, până la urmă ce a fost a fost.... eram razamada pe un perete de caramida si priveam la el, la felul cum povestea, cum vorbea....era atat de frumos... 🙊cum stăteam aşezată el ma cuprinse in brate si ma sărută, nu puteam sa refuz... era atat de dulce...cred ca a fost cel mai lung sărut...

~ ce Inseamna iubirea?~Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum