Do not love!

- 2 -

- Peste doi ani -

Îmi examinam goliciunea într-o oglindă înaltă, gândindu-mă la câti vor să puna mâna pe corpul meu, să își îndeplinescă toate fanteziile sexuale cu el, apoi să mă arunce ca pe o cârpă oarecare. Dar niciodată nu aveam să le dau acea satisfacție de a mă avea la degetul mic. Îmi plăcea să îi controlez, să fac ce vreau din ei, să le văd în ochi dorința că mă vor, apoi să le-o spulber, să le dau doar cât vreau eu și când vreau eu, să-i manipulez și șantajez până mă plictisesc, apoi să trec la următorul.

-Dacă mai stai mult așa, o să te exciți singur, mă averiza o voce dulce, halucinantă, a unui trup zvelt, ce stătea rezemat de ușă, privindu-mă din cap până în picioare. Mai bine ai schimba direcția privirii, spuse jucăuș.

-Ayan, nu fi impertinent, am urmat, râzând pervers către el. Știi foarte bine că și dacă mă întorc spre tine, tot același efect va fii.

Râse la vorbele mele, apoi veni și îmi depuse un sărut pe obraz. Nici nu avea idee că asta avea să mă stârnească mai mult decât imaginea sa.

-Am pregătit tot, urmă, și se făcu nevăzut pe ușa dressingului.

Rămăsesem nemișcat. Acel umor... Acel ton... Privirea sa. Încă îmi venea imaginea lui în față ochiilor. Nu îl văzusem de mai bine de doi ani și îmi lipsea enorm. Pur și simplu mă simțeam tăiat în jumătate, separat de o continuare a mea. Era de nedescris... Am încercat să mă adun imediat, mi-am clătinat capul ușor, parcă scuturându-mi gândurile, să nu le mai văd, să nu le mai aud, să nu le mai citesc cu mintea. Am dat peste cap paharul de brandy care stătuse cuminte pe unul din capetele divanului. M-am aplecat lejer după telefonul care începuse să vibreze enervant. 

 -Da, Josh. Te ascult, dragule, am făcut o pauză, fiind atent la propunerea sa. Da... Nu știu dacă aș putea în seara asta, am făcut pe un ton de pisoi mofturos, deși zâmbeam ștrengăresc în sinea mea. Depinde. La evitarea mea, acesta mări miza, invitându-mă la el. Am rânjit victorios la auzul vorbelor sale. 

 -Atunci da, rămâne la tine, am făcut ușor senzual. Ah, și Josh, încă ceva... Să îmi trimiți o mașină să mă ia din Lenox Avenue, colț cu Strada 123.

Acesta aprobă pe un ton jos și masculin, apoi am închis. Era cazul să îmi găsesc hainele cu care să mă îmbrac; mai aveam doar două ore să ajung la el, și numai drumul probabil că îmi lua mai mult de un sfert din timp. Am răscolit puțin printer umerașe.

-Să vedem... Știu că bărbatul ăsta nu e tipul formal, deci nu trebuie să fiu elegant, am șoptit, dând cu privirea peste afundăturile de lemn din pereți, pe care erau chitite hainele. Am rămas la o pereche de blugi de culoarea căprioarei, un pulover subțire și alb la care am asortat bocanci și o geacă de piele maron. Îmi plăcea să cred și să mă comport de parcă eram perfecțiunea întruchipată, deși eram conștient și de punctele mele slabe, pe care le mascăm cu ingeniozitate.

Într-un sfert de oră am ajuns la mașina care m-a aștepta. Nu voiam să îmi dau adresa, așa că am fost nevoit să mai merg ceva până la reperul folosit. M-a lăsat în fața unui bloc imens, probabil avea peste douăzeci de etaje. M-am uitat în sus cu fiori. 

 -Domnul Eriksson. Mă așteaptă, am făcut către recepționeră.

-Etajul doi, camera 33. Am urcat scările încet, pentru că mai aveam cinci minute până la ora stabilită. M-am oprit pe hol, privindu-mi chipul într-unul dintre sutele de geamuri care noaptea se comportau precum oglinzile. 

Mi-am trecut mâna prin părul răvășit de vântul de afară. Acesta era în ordine, dar prinsesem o oarecare roșeață în obraji. Pe lângă asta, era un calvar să scap de pistrui. Într-un final reușeam și acum, toate, în combinație cu părul meu de un roșu auriu, pe care natura mi-l dăduse lejer undulat, ochii de un verde smaragdin impresionant și corpul înalt, slab, dar frumos lucrat, formau un paradis al desfătărilor. 

Am auzit clanța unei uși și m-am întors spre aceasta.

-Motanelule, ai de gând să stai acolo singur toată noaptea? Lasă maeștrii în frumsețe să te admire, a continuat, făcându-mi semn să intru.

Replicile sale mă lăsau rece, dar probabil el se simțea bine, crezând că roșeața pomeților mei e cauzată de perversitatea vorbelor lui. I-am zâmbit și m-am uitat la ceas.

-Dragule, mai aveam fix două minute să mă admir, am făcut, apoi am pornit spre el. I-am tras de gulerul halatului roșu și scump, luându-l după mine în apartament. Mirosea puternic a tărie.

-Hm, ți-am zis cât îmi place părul ăsta al tău? Hm? întrebă fugitiv, băgându-și degetele printre șuvițele mele. Mă forță să îmi întorc corpul și mă puse pe burtă, cu fața lipită de masa din living. Ești tare focos! continuă, și își apropie gura de gâtul meu, prinzând o bucată mică de piele între dinți și strângând-o până ce s-a înroșit.

Am scos un geamăt înfundat, chicotind încet.

-Doar atât știți, domnule Eriksson? am făcut ironic. Știam că aveam să îl provoc cu ultima replică, iar el a reacționat exact așa cum mă așteptam. S-a dezbrăcat de inhibiții și de halatul pe care îl avea, rămânând gol în spatele meu. Mi-am scos un prezervativ din buzunar și i l-am dat grăbit. Acesta zâmbi nerăbdător la mine.

Și-a băgat un picior între ale mele, forțându-mă să mi le desfac mai mult. Era vulgar și animalic felul în care mă ținea aplecat pe masa de lemn, felul în care mă săruta, dar mai ales modul cum îmi plesni fesele cu erecția să. Râse zgomotos după și îmi dădu blugii jos fără să mai stea pe gânduri.

Se împinse cu putere înăuntrul meu și scoase un geamăt lung, satisfăcut, când pătrunse până la refuz. M-am arcuit spre el, pozitionandu-mă mai bine.

-Da, ah, da! Te vreau acolo! am spus seducător printer sufluri. Nu a durat chiar atât de mult până ce brunetul a început să se miște mai încet, semn că poziția începuse să îl obosească.

-Numai atât, Josh? am făcut, tachinându-l. Voiam să îl epuizez și nimic nu avea să îmi strice planurile. L-am luat de mână și l-am împins în pat, pe spate.

I-am zâmbit drăcește și m-am urcat peste el. Înainte să mai scoată o vorbă, i-am pus un deget peste buze, apropiindu-mă de chipul său.

-Shht! Mă descurc singur, am continuat și mi-am dus mâna pe sexul său, pozitionandu-l la intrarea în corpul meu. M-am lăsat în jos, simțind cum mă apasă și mă lărgește, făcându-și loc din ce în ce mai mult. Mă mișcăm al dracului de bine, adâncind plăcerea cu mișcările lascive de bazin.

Extazul ne prinse din urmă și în următoarele minute am ejaculat.

Era cu mult trecut de două ore de când brunetul adormise. M-am ridicat ușor din brațele sale și mi-am încolăcit palmele după gâtul său. Nu am ezitat, deși inima îmi bubuia de parcă voia să-mi sară din piept. Am început să îl strâng. Mai tare și mai apăsat. El deschise ochii și încerca să mă dea la o parte, dar amețeala somnului, a băuturii și a oboselii își spusese cuvântul, iar eu eram cel care i-l oferea pe cel final și îi decidea soarta. În clipa aceea s-a mai zbătut puțin, apoi a căzut într-o moleșeală ce-i anunța sfârșitul fatal.

M-am ridicat, am curățat toate urmele pe care le lăsasem și am plecat. Pe hol, am procedat la fel ca atunci când am venit și am avut grijă să îmi țin capul în jos, în caz că mergeau camerele de filmat.

Încă picura afară. M-am făcut nevăzut prin mulțimea de oameni de pe bulevard, iar la două străzi distanță am luat un taxi.