Hey, Blue; 01 |TRADUCERE|

Epilog.

"Haide,Lila,știu că ești acolo,lasă-ți capul mai în jos."A insistat încercând să închidă capacul coșului de gunoi gri ce se afla lângă dulapul ei,dat fiind faptul că era ultimul.

"Ouch!" s-a plâns când o parte din capac a lovit-o în cap.

"Adio și spionează bine!"

S-a îndepărtat de dulapul ei și s-a îndreptat spre cantina institutului,stomacul ei cerea în strigăte ceva de mâncare.A luat o tavă roșie și s-a pus la coadă în spatele celorlalți.A comandat o porție de pizza,suc și o prăjitură de ciocolată.S-a așezat la o masă,singură,dat fiind faptul că unica și cea mai bună prietenă a ei își făcea treaba de spion.

Simțea ciudata senzația unei penetrante privire asupra sa,și nu una ca toate celelalte,ci una de culoarea cerului și atât de profundă precum a oceanului însuși.

"Niall,nu o mai privi așa pe săraca fată!"A exclamat Harry fiindu-i milă de săraca și neajutorata fată ce se afla doar la câteva mese depărtare de ei.

"Dar e atât de minunată!"Nu își putea lua privirea de-asupra ei.În acea zi era mai frumoasă ca niciodată,și deși pentru el,ea mereu era așa.

"Bine,Niall,întoarce-te.Prietene,nu vrem să te pierdem."A râs de el alt prieten de-al lui,Niall doar l-a spintecat cu privirea și și-a continuat treaba,treabă ce avea ca obiectiv să mănânce în timp ce o contempla pe frumoasa sa Delilah.

(...)

"Lila,pts,sunt eu."Bătea cu disimulare.

"Ce?" A susurat de acolo dinăuntru.

"A venit cineva?"

"Nup,nimeni de nimeni,nici măcar ceva suspect."A răspuns.Delilah se simțea atât de frustrată,planul nu mergea deloc bine.

A mers resemnată până la dulapul ei,înăuntru nu a dat de nicio scrisoare.A pus înăuntru ceea ce trebuia,dat fiind faptul că următoarea oră o avea liberă,doamna Withemoore era bolnavă.

Răscolind în dulapul ei,a încercat să își facă timp ca să nu stea singură în curtea din spate a colegiului,a găsit gumă de mestecat și un baton de ciocolată,fără să se gândească prea mult a păstrat totul în spatele buzunarului blugilor săi.

Închizând dulapul și rotindu-se pe călcâie a dat nas în nas cu Niall.Atractivul băiat ce se așeza cu două locuri mai în spatele ei la fiecare nenorocită de oră.

Nu știa cum să reacționeze.

"Eh,bună..." S-a bâlbâit nervoasă.

"Eu,eh,am venit să..."

"Terminați cu toată povestioara!" A exclamat o voce masculină din depărtare.Blondul s-a întors și l-a fulminat cu privirea din nou pe prietenul său.

"Aici se termină anonimatul,Delilah."Niall i-a înmânat plicul fetei ce se afla în picioare în fața sa,ea era violent de îmbujorată.

A luat plicul și cu mâinile tremurânde a scos hârtia ce era acolo înăuntru.A citit cu atenție fiecare cuvânt,respectând fiecare virgulă și punct.Gura sa s-a deschis larg când a văzut numele autorului,era chiar cel care se afla în fața sa.A respirat cu calm.

"Bine,Niall,atunci mulțumesc pentru cuvintele frumoase,m-ai făcut să mă simt specială." Cu un zâmbet,s-a ridicat pe vârfuri și i-a sărutat obrazul,lăsându-și buzele pe pielea sa câteva secunde nesemnificative,ce pentru el,au însemnat totul.

Eh,și acesta a fost epilogul.Urmează și epilogul alternativ pe care o să îl postez imediat și după gata.Cum vi s-a părut?