Hey, Blue; 01 |TRADUCERE|

Epilog alternativ.

"Haide,Lila,știu că ești acolo,lasă-ți capul mai în jos."A insistat încercând să închidă capacul coșului de gunoi gri ce se afla lângă dulapul ei,dat fiind faptul că era ultimul.

"Ouch!" s-a plâns când o parte din capac a lovit-o în cap.

"Adio și spionează bine!"

S-a îndepărtat de dulapul ei și s-a îndreptat spre cantina institutului,stomacul ei cerea în strigăte ceva de mâncare.A luat o tavă roșie și s-a pus la coadă în spatele celorlalți.A comandat o porție de pizza,suc și o prăjitură de ciocolată.S-a așezat la o masă,singură,dat fiind faptul că unica și cea mai bună prietenă a ei își făcea treaba de spion.

Simțea ciudata senzația unei penetrante privire asupra sa,și nu una ca toate celelalte,ci una de culoarea cerului și atât de profundă precum a oceanului însuși.

"Niall,nu o mai privi așa pe săraca fată!"A exclamat Harry fiindu-i milă de săraca și neajutorata fată ce se afla doar la câteva mese depărtare de ei.

"Dar e atât de minunată!"Nu își putea lua privirea de-asupra ei.În acea zi era mai frumoasă ca niciodată,și deși pentru el,ea mereu era așa.

"Bine,Niall,întoarce-te.Prietene,nu vrem să te pierdem."A râs de el alt prieten de-al lui,Niall doar l-a spintecat cu privirea și și-a continuat treaba,treabă ce avea ca obiectiv să mănânce în timp ce o contempla pe frumoasa sa Delilah.

(...)

"Lila,pts,sunt eu."Bătea cu disimulare.

"Ce?" A susurat de acolo dinăuntru.

"A venit cineva?"

"Nup,nimeni de nimeni,nici măcar ceva suspect."A răspuns.Delilah se simțea atât de frustrată,planul nu mergea deloc bine.

A mers resemnată până la dulapul ei,înăuntru nu a dat de nicio scrisoare.A pus înăuntru ceea ce trebuia,dat fiind faptul că următoarea oră o avea liberă,doamna Withemoore era bolnavă.

Răscolind în dulapul ei,a încercat să își facă timp ca să nu stea singură în curtea din spate a colegiului,a găsit gumă de mestecat și un baton de ciocolată,fără să se gândească prea mult a păstrat totul în spatele buzunarului blugilor săi.

Închizând dulapul și rotindu-se pe călcâie a dat nas în nas cu Niall.Atractivul băiat ce se așeza cu două locuri mai în spatele ei la fiecare nenorocită de oră.

Nu știa cum să reacționeze.

"Eh,bună..." S-a bâlbâit nervoasă.

"Eu,eh,am venit să..."

"Terminați cu toată povestioara!" A exclamat o voce masculină din depărtare.Blondul s-a întors și l-a fulminat cu privirea din nou pe prietenul său.

"Aici se termină anonimatul,Delilah."Niall i-a înmânat plicul fetei ce se afla în picioare în fața sa,ea era violent de îmbujorată.

A luat plicul și cu mâinile tremurânde a scos hârtia ce era acolo înăuntru.A citit cu atenție fiecare cuvânt,respectând fiecare virgulă și punct.Gura sa s-a deschis larg când a văzut numele autorului,era chiar cel care se afla în fața sa.A respirat cu calm.

"Atunci...ești tu cel care a scris fiecare cuvânt frumos și cu atât sentiment." a murmurat cu obrajii îmbujorați.

"Da" a afirmat cu un zâmbet."Îți jur că nu știu de unde am scos curajul ca să stau chiar acum în fața ta."

Delilah a râs."Îmi placi." "Și tu îmi placi" A confesat ascunzându-și chipul între palme.

Niall a mers doi pași în față și cu grijă a luat mâinile ei ,luându-le de pe chipul pe care îi placi atât de mult să îl contempleze.

Ea l-a privit direct în ochi,mai îmbujorată ca niciodată.Deja ambii știau ce urma.Niciunul nu și-au dat seama când buzele lor s-au atins pentru prima dată,cauzând un fior pe coloana vertebrală a lui Delilah.

În acel moment și-a dat seama că nu va avea nicio problemă în a se obișnui cu săruturile sale,atât de dulci,liniștite,dar care impuneau o anumită posesie și pasiune.

Buzele lor s-aru separat și amândoi simțeau necesitatea de a le mai simți încă o dată împreună,dar cu toate acestea nu au făcut-o.Niall savura la maxim momentul pe care l-a visat de atât de mult timp.Și-au împreunat frunțile și s-au privit.Niall își pierdea mințile privind de aproape acele buze rozalii,atât de minunate,ca ea.

Nu știu de voi,dar mie mi-a plăcut mai mult epilogul acesta.Ei bine,acesta a fost sfârșitul primului volum.