Maximeria este un pericol!

Problemele

Acum nu vreau sa descriu tot.C de obicei o sa incerc sa povestesc scurt.

Dupa cum stiti Marcus are probleme medicale si din aceasta cauza a iesit din trupa.Imi amintesc perfect seara in care am aflat.Eram cu prietenii la colindat.Totul era perfect,eram fericiti.Unul din ei,Peter,a venit cu mine aproape pana la casa unde locuiam.Am intrat in casa.Vedeam zambete peste tot:era Craciunul.Era sarbatoarea dragostei,a fericirii.Am intrat pe facebook.Oameni fericiti peste tot.Poze cu oamenii dragi.Totul era superb pana cand o postare mi-a atras atenti:

''Buna!

As dori sa pot scrie tot ce simt dar cuvintele sunt de prisos in aceste momente .Este timpul si datoria mea sa va anunt ca din motive medicale drumul meu din MAXIM va inceta cu data de 1 ianuarie 2016,pentru o perioada nedeterminata.NU VREAU,dar sunt dar sunt probleme de sanatate care ma obliga sa aleg un alt drum in viata mea.Va multumesc VOUA,celor care mi-ati dat sansa sa-mi urmez vocatia simenirea,talentul,dreptul de a crea,de a visa si de a spune prin cantec tot ce era mai frumos in mine.Multumesc Adrian Sina,multumesc Roton Music,multumesc fratilor mei care au si devenit a doua mea familie Gabriel Ciobota,Bogdan Medvedi,Alexander Laiu.Multumesc petru doi ani minunati in care am trait cele mai frumoase experiente si momente de nedescris.Impreuna cu voi,familia MAXIM,vom sustine in continuare trupa,care mai are foarte multe lucruri frumoase de spus. Cuvintele nu pot exprima recunostinta pe care o simt.O sa spun doar:MULTUMESC!

MARCUS.''

Ce?!Nu putea fi adevarat.Lacrimile imi curgeau insa incercam sa le opresc deoarece nu vreau sa-mi vad parintii tristi din cauza mea.Nu puteam.Simteam un nod imens in gat.De parca inima vroia sa-mi iasa.Durea.Atunci am simtit ce inseamna durerea.Prima data incercam sa ma linistesc cu faptul ca a facut totul contra cost.Nu.Era inposibil.Marcus chiar ne iubea.Nu mai vroiam sa manc nimic.Stateam in pat si ma gandeam.La ce?Nu stiu.Doar amintirile imi veneau,ca un film,in minte.Acele momente superbe,nopti pierdute si nedormite,mesajele trimise catre primari,posturi de radio si reviste,TOT.Eram atat de ocupata cu ce faceam incat nici nu am observat ca tata a intrat in camera.Ma uitam la el dar de parca vedeam peste.Era ciudat.S-a pus langa mine si a inceput sa ma mangaie.El si inca un prieten erau singurii care vedea cand sunt trista,distrusa.Dupa ce a inceput sa-mi puna intrebari m-am dat batuta.Stiam ca nu o sa inceteze.M-am ridicat si am izbucnit in plans.I-am povestit totul.Cu greu a reusit sa ma faca sa arat un mic zambet.Urmatoarele saptamani erau super grele.Nu aveam cui sa ma descarc.Parintii nu ma intelegeau,daca spuneam colegilor m-ar fi provocat la cine-stie-ce.Am tacut si am indurat.

Ok.Am trecut peste.Dupa un timp:BAM.Din nou.Universul nu vrea ca eu sa fiu fericita.Acum Gabi?!Serios?!Pe el il iubeam enorm.De data asta nu am putut sa tac.Am scris tot ce am simtit unui prieten,Tibi.Era singurul care ma intelegea.Cu Gabi era si mai greu.Nici macar nu a dat un anumit motiv.Bine.Am trecut peste.

Iar dupa am aflat ca vor fi inlocuiti.Mda.Asta mai lipsea.Cand iti pui aparat dentar organismului nu-i place si incearca sa scape de el salivand insa dupa o vreme realizeaza ca nu are ce sa faca si accepta.Asa incercam eu sa fiu.Incercam sa ma obisnuesc cu ei.Mhm.Era inposobil.

Ok.Iar am trecut peste.Deja m-am plictisit sa tot trec peste.*

Flash back:

''Ma plictiseam si am decis sa caut ce inseaman cuvantul idol.Cand am aflat primul lucru care mi-a venit in minte a fost:trebuie sa ma las de acesti baieti.Mi se parea inposobil.Am inecrcat super mult.Deja se vedea diferenta.''

*Dupa ce am trecut peste iar am primit o lovitura:Tibi nu si-a mai facut aparitia de mai mult de o sapt.Il sunam:nu raspundea si pe oricine intrebam nimeni nu stia nimic.Intr-o zi l-am vazut la scoala.Am mers intr-un loc unde nu ne putea auzi nimeni.Mi-a povestit ca a avut un accident.Ce naiba?!Si eu nu stiam.Mhm.Asta nu era nimic.Eram gata sa plang doar atunci cand am aflat ca o sa se mute.Deci cel mai bun prieten al meu se muta?De ce mi se intamplau astea?!Nu mai puteam.Nici macar muzica nu ma mai linistea.Eram distrusa.

Toate astea s-au intamplat in mai putin de trei luni.Deja cautam motive ca sa traiesc.

Am incercat sa-mi petrec timpul cu ceva.Zis si facut.M-am apucat de pian,am continuat dansurile si mi-am facut prieteni noi.Acum nu prea mai am timp nici sa ma gandesc ce viata plictisitoare am avut.

De ce mi s-au intamplat toate astea mie?Petru ca Dumnezeu m-a vazut puternica si stia ca pot sa merg peste.Acum aproape am reusit sa ma las de maximerie.Sunt mandra.Chiar daca cu baietii mei am avut niste momente si amintiri de neuitat,sunt mandra.Am reusit sa trec peste toate astea.Cateodata stau si ma gandesc ce s-ar fi intamplat daca...nu dadeam in acea zi pe ZuTv.Poate acum nu as avea acesti prieteni minunati,aceasta viata putin ciudata.