The Walkers

Prolog

Salut, dupa atata timp, te-am pastrat si m-am gandit ca ar trebui sa incep sa scriu ce s-a intamplat cu lumea, in caz ca eu n-am sa mai fiu, cine o sa gaseasca acest caiet de notite va reusi sa supravietuiasca destul de bine.Totul a inceput pe cand aveam varsta de 17 ani. Eram cu baietii pe calculator jucand niste jocuri video online, simtindu-ne bine. Radeam si faceam glume fara sens, dar noua nu ne pasa, radeam la orice tampenie, asa eram noi. Dupa ce luasem o pauza, ramasesem doar pentru a mai face putin amuzament, cand o aud pe mama ca tipa si incepe sa planga in hohote. Ma ridic rapid si plec spre bucatarie, mama, era pe canapea si era tinuta in brate de tata. Il intreb pe tata din priviri "care-i faza" si el imi face semn sa ma uit catre televizor. Era pe postul de stiri. Spuneau totul, cum un virus s-a raspandit si toti o sa fim distrusi si ucisi de aceasta epidemie. Am ramas socat, stiam despre ce e vorba, eu fiind un expert in jocurile video, trecut prin fazele cu "zombii" aveam de gand sa actionez rapid. M-am intors imediat la calculator sa anunt baietii, dar nu mai era nimeni in acea conferita. Toti s-au dus sa priveasca stirile, am inceput sa-mi sun fiecare amic din cartier sa ne adunam rapid in fata blocului. Am inceput sa ne strangem, destul de incet, dar eu eram foarte agitat si alarmat pentru ca stiam ca trebuie sa ne miscam repede, deoarece pierdem timp. Intr-un final, ne-am adunat cu totii. Ma uitam "ca la felu' 14" la ei. Nu stiam cu ce sa incep. Unii dintre ei aveau aceeasi experienta ca si mine. S-au prins. Mi-am luat inima in dinti si le-am spus... "A venit sfarsitul lumii!".