Catherine's P.O.V
"-Oh... scuze. Nu stiam ca..."
"-Acum plecam."
"-Lucrezi aici , Cat?"
"-Oficial da. Scuze pentru lipsa banilor. Nu stiam ca asta trebuie sa fac." Ii spun eu frecandu-mi mainile si privind in jos
"-E ok." E o discutie foarte incordata pentru amandoi si sunt sigura ca vrea sa scape de mine.
"-Cat...iti pot arata eu cum se face. Ma cam pricep."
"-Oh... mersi , Harry!" Il iau in brate drept multumire. Imi raspunde la imbratisare dar putin mai rece decat imi aminteam eu.
Ne apropiem de calculator dupa care am stat in jur de 40-50 de minute pana mi-a explicat ce trebuie sa fac si care e rolul meu acolo. Harry de abea ma privea. Simteam ceva... o gaura in pieptul meu. Vreau sa ma priveasca la fel ca si ieri cand m-a vazut. Nu stiu de ce... eu il iubesc pe EDWARD! Si gata. Doamne ce dor imi e de el. Ce ar fi sa il sun?
"-Ma scuzi putin?" Spun eu rusinata ca il intrerup putin
"-Umm... sigur!"
Ies afara din incapere si formez numarul lui Edi. Suna de cateva ori apoi raspunde.
"-Hei scumpule!"
"-Umm... Cat. Ce faci?"
"-Bine." Spun iritata. De ce a raspuns asa de sec?!"Ce e cu tine?"
"-Nimic. Am ceva treaba."
"-E ora 5!! Tu la 4 iesi de la servici..."
"-Sigur... EDIII!!"se aude o voce de femeie
"-Edward cine e acolo?!" Spun cateva lacrimi apar in ochii mei
"-O colega..."
"-EDWARD SA NU MA MINTI!" strig.
"-CE DUMNEZEU TE APUCA?! DU-TE LA IUBITUL TAU CURVO!"
"-EDWARD NU VORBI ASA CU MINE!" Strig , vocea tremurandu-mi
"-Cat...e vreo problema?" Se apropie Harry de mine
"-Nimic..." aud sunetul telefonului atunci cand apelul este terminat.
Nu mai zice nimic doar vine si ma imbratiseaza. Lacrimile imi curg siroaie cat timp el ma tine la pieptul sau. Mainile i se plimba pe spatele meu in timp ce incearca sa ma linisteasca. Inseamna ca a aflat... M-am facut de rahat! Cine era fata aia? Poate era doar o colega. Telefonul imi vibreaza.
"Scuze Cat... doar ca am vazut articolul si m-am enervat putin.. Te inteleg. Te iubesc mult.
Edward""-Cat... scuze. Trebuie sa plec. Imi pare rau pentru neintelegeri" offfffff.... de ce Doamne?
"-Ok..." mi-a lipit un sarut pe frunte si a plecat. Am mers la biroul lui Taylor sa vad daca era acolo dar cam toata lumea era plecata. Am coborat si am sunat la un taxi. A inceput sa ploua. A trebui sa astept vreo 5 minute si tot nu a venit.
Eram deja uda leoarca si domnu' tot nu a venit. Așteptându-l m-am gandit la Harry... si la Edward. Eu... eu nici macar nu stiu ce simt. Nu ma cunosc pe mine însămi , nici macar nu stiu ce simt. Cand il vad pe Harry trist si cand il vad plecand de langa mine marginile gaurii incep sa se mareasca si sa doara ... dar in acelasi timp cand il aud pe Edward mi se rupe sufletul cand stiu ca el a fost alaturi de mine. M-a inselat? De parca Harry e mai cuminte... Mai bine Harry decat Edward! El nu a facut-o curvaa!! TACETI AMANDOUA!!!! Urasc cand se intampla asta. Ce ar fi sa il sun pe Ha... umm Edward! Imi scot telefonul din buzunar si apelez numarul. Suna si suna si suna si nu raspunde... Of Ed... Mai sun odata! Trebuie sa clarificam. Suna si suna... siii :
CITEȘTI
Night Changes|H. S. fanfiction
Fanfiction"Catherine, nimic nu o saa ne desparta niciodata" "Spune-i asta jobului tau de rahat!"