-24-

183 48 7
                                    

magnolia ei mi-a amintit de felul în care murise mama, şi mă învăţasem minte să-i nu îi mai ating florile.
se uitase confuză la mine, după care mi-am şters lacrimile, şi am luat-o de mână.
nu plângeam mult, dar mama e punctul slab al meu.

cartea e oribilă, o s-o şterg. oricum nu o mai citeşte nimeni.

capitol dedicat lui Dark_chocolate69

nostalgia of flowersUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum