Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Lisa_Dante este o tânără studentă la Medicină Veterinară, plină de viață și de umor fin. Având o fire veselă, interviul nostru a decurs în această notă de bună dispoziție. Dragostea pentru animale a determinat-o să îmbrățișeze această profesie. Pasiunea cu care le îngrijește o face uneori să le cedeze până și patul de dormit. Însă când este vorba despre planul imaginativ, Lisa_Dante recunoaște că încă a rămas la pasiunile unui copil fascinat de dragonii mitici. Dealtfel, pe lângă lucrarea ei de bază – „Urmașul Pandemoniului” – autoarea mai cochetează cu poezia și proza scurtă. Recent a câștigat un concurs special organizat pe Wattpad cu povestirea „Călăuza Stelelor” care poate fi în acest an și debutul ei publicistic.
Evan_Stood: Hai să începem cu o întrebare simplă. Cum ți-ai petrecut ziua de azi?
Lisa_Dante: Într-un cuvânt, interesant. Jumătate din zi am petrecut-o la Olivia Heartstorm – ocazie cu care am aflat că această fată poate să respire şi cu o pătură pe faţă – şi am continuat printr-o vizită la un supermarket, de unde m-am ales cu o plantă micuţă, botezată ,,Boschețel". Din moment ce s-a mai întâmplat să uit să ud vietăţile vegetale cu lunile, sper să nu repet incidentul şi cu aceasta.
ES: Mergi de obicei într-un supermarket să cumperi o plantă sau mai faci și alt gen de cumpărături?
LD: Dat fiind programul de la facultate, fac destul de rar cumpărături. De regulă, acestea sunt pentru câine şi pentru cele două ţestoase. Planta nu era pe listă, însă părea mai rezistentă şi am zis să încerc.
ES: Hrana pentru animale o iei tot din supermarket?
LD: Doar pentru Blacky. Pe a țestoaselor o cumpăr din piață din simplu motiv că cea de la supermarket le ,,stă în gât".
ES: Când te uiți în oglindă, ce vezi?
LD: O persoană care vorbește mult. Uneori prea mult. Într-o oarecare măsură, deși am depășit vârsta majoratului, încă am pasiunile unui copil – întotdeauna voi aprecia un dragon bine reprezentat și o poveste cu magie – și mă simt în postura unei mame când vine vorba despre câinele meu – care nu știu cum mă vede, însă cu siguranță în mintea lui am o poziție inferioară față de el. Pentru Shiro și Amy, cele două țestoase, reprezint cutia cu mâncare. Sunt o mare iubitoare de animale, motiv pentru care urmez cursurile Facultății de Medicină Veterinară din București, și fie câine, fie pisică, fie capră, întotdeauna îmi găsesc timp pentru a oferi mângâiere unui patruped sau, în anumite situații – schelălăieli și behăituri cu semnificația ,, dacă mă lași singur s-o crezi tu că mai dormi la noapte" – un loc pe pernă. Și ghici cine se trezește pe jos a doua zi.
ES: Bănuiesc că tu, ca orice mamă, te sacrifici pentru puiuții tăi. Dar prietenul-iubitul tău ce părere are că tu te muți pe dușumea, iar el împarte patul cu animăluțele?
LD: Când va fi cazul, va accepta ca animalele să doarmă în pat dacă vor dori. Ori asta, ori se mută el pe jos. Și eu ajungeam acolo din pricina faptului că ele mă împingeau. Cu un porcușor de Guineea nu ar fi o problemă, dar un Cane Corso ori o capră de 40 kg are forță.
