Jurnalul Unui Indragostit Incurabil

Beginning

                       Strazile centrului erau pline, nu mai stiam pe unde sa trec si dau din gresala peste cineva. Ma aplec si imi cer scuze apoi acelei persoane. Dau sa plec si ma prinde de mana. Era el, baiatul care m-a facut prima data sa simt iubirea si singurul. Nu l-am putut uita.

                    YG: Park Jimin....*uitandu-se in ochii mei*

                        Ma uit in ochii lui fara sa zic nimic. Eram confuz si toate amintirile imi treceau prin gand cu viteza luminii fiecare atingere primita de la el. Imi inchid usor ochii expirand si inspirand repetat sperand sa fie o iluzie, dar nu, era el.Cel care m-a ranit, cel care imi soptea cuvinte dragute de fiecare data cand ma lua in brate. Atingerea mainii lui peste a mea era fina si inconfundabila.

                    JM: Ce e? Nu ti-au ajuns 4 ani? Mai vrei si alti ani in care sa-mi calci pe inima? Asa cum ai facut-o de fiecare data?

                     YG: Jimin...eu..

                     JM: Bagi din nou o scuza de-a ta? Scuteste-ma, deja mi-a ajuns.

                         Il iubeam...da inca o faceam...chiar daca nu pot uita de cate ori l-am prins in pat cu Taehyung, de cate ori mi-a spus ca a fost beat sau drogat. Nu nu am putut uita acele momente.

            ***
                          Eram inca in mijlocul strazii uitandu-ne unul la altul. Simteam cum inima o ia la galop, simteam cum deveneam din ce in ce mai fierbinte. Se aproprie cu pasi marunti de mine ma ia si de cealalta mana. Era la doi centimentri de buzele mele. Trecuse deja un an de cand nu ne-am mai vorbit. Nu mai stiam nimic unul despre altul , eram doi straini, insa totul era legat in trecut. Fiecare...gandul deodata mi se opreste, buzele lui fiind peste ale mele. Ochii mei aproape ieseau din orbite si eram mai rosu ca niciodata. Apoi se desprinde usor de buzele mele, isi pune mana peste obrazul meu mangaindu-l usor cu degetul mare.

                   YG: Inca te iubesc Park Jimin...nu te-am putut uita nici macar o secunda.Te iubesc exact cum am facut-o din prima clipa in care ne-am intalnit...sunt un prost...am fost un prost. Dar nu mi-am putut ierta niciodata pierderea ta.

                           Ma uit in ochii sai stupefiat, abtinandu-ma sa nu plang asa cum o faceam in fiecare zi, de cand am plecat de langa el. El probabil acum nu isi da seama ca-mi cere imposibilul, chiar daca il iubesc enorm de mult nu mai pot inghiti fiecare minciuna a sa.

                  JM: YoonGi, nu crezi ca s-a terminat totul intre noi? TU CHIAR CREZI CA TE POT IERTA?

                          Eram nervos, de-a dreptul nervos. Timp de un an am incercat sa uit fiecare moment impreuna, fiecare atingere, dar nu am reusit sa fac asta. Din cauza ca-l iubeam enorm de mult, pusesem totul in aceea relatie. El pentru mine era ca aerul, dar in acel moment simteam cum nu mai voiam sa continui aceea relatie, relatia care m-a facut in acelasi timp sa sufar, dar sa-mi dau seama si ce inseamna sa iubesti.

                  YG: Stiu, ca nu ma vei ierta si ca nu o vei face niciodata sau prea curand, dar eu te iubesc si te voi iubii mereu, greselile mele au fost dureroase, nu trebuia sa-ti fac asa ceva nu mi-am dat seama.Am spus cuvinte de nervi, dar niciodata nu te-am putut uita Jimin.

                  Nu mai stiam ce sa spun, era de ajuns totul era in ceata, eu eram inceata.Eram slabit si bolnav in ultimul an nu am facut decat sa plang si sa-mi inec amarul in alcool, mancarea pentru mine nu mai exista in meniu, eram pur si simplu distrus, ma simteam ABANDONAT, de cel pe care il iubeam enorm de mult. Deodata simt cum picioarele mele nu mai rezista si cad instantaneu la pamant, pierzandu-mi cunostinta.