Nu imi vine sa cred,EXO au ajuns sa cante si in orasul meu,in turneul lor international.
I-am iubit pe EXO de prima data de cand i-am ascultat (multumesc mult amicei mele ca mi i-a aratat si m-a corupt astfel incat sa imi placa kpop-ul).
Cu toate ca toti cei 12 membri sunt superbi(EXO-K:Chanyeol,Suho,Sehun,D.O.,Baekhyun,Kai si EXO-M:Tao,Luhan,Lay,Xiumin,Chen,Kris) si fiecare are o voce angelica(-parerea mea- daca nu i-ati auzit,uitati-va la multimedia,am pus o melodie de-a lor acolo),Kai este "jagya"(e un fel de-a spune,adica asa isi spun cuplurile intre ei) al meu.Cu ochii ca de ciocolata -desertul meu favorit- ,parul care tinde spre cea mai intunecata culoare,dintii albi aliniati perfect drept si aranjati in asa fel incat zambetul sau sa incalzeasca si cel mai rece suflet,sa inveseleasca pe cel mai trist,sa indragosteasca pe aceea cu inima de piatra,cu versurile taioase in coreeana,cu vocea lui aparte si miscarile de dans apropiate de perfectiune ar putea face orice si-ar dori pe scena dar si printre miloanele de fane-EXOTICS-.
Ei bine,era ziua concertului asa ca nu am avut rabdare pana la ora inceperii -19:00- si am mers acolo cu 7 ore inainte sa inceapa.Sala era una imensa,iar miile de scaune inghesuite urmau sa fie ocupate de diferiti oameni,unii mai ciudati.altii cu simtul modei,altii ingamfati,altii modesti,tot felul de oameni.Spre mirarea mea,usa era deschisa si nimeni nu pazea intrarea asa ca am intrat pur si simplu.Mergand spre scena m-am uitat in jur si m-am imaginat pe mine cum ar fi sa cant pe o asemenea scena,intr-o asemenea sala.Dar asta ar fi ceva imposibil,adica la ce voce am,nici macar dusul nu este multumit de ce aude cand sunt eu inauntru.Apropiindu-ma cu pasi marunti spre scena ii vad pe cei 12 artisti executand dansul melodiei "History".
"Poate era ultima repetitie ca sa se acomodeze cu scena de la noi" mi-am zis in gand.Ma pun pe unul dintre scaunele primului rand holbandu-ma efectiv la coregrafia lor,la expresiile lor."Uau,sunt incredibili live,sa vezi doar ce o sa fie la concert!" un alt gand imi strapunge mintea deocamdata calma.Uitandu-ma la cei din partea dreapta,nu mi-am dat seama ca in stanga mea ,pe scaun, s-a pus unul dintre ei , pana cand numaratoarea nu mai iesea."Stai,sunt doar 11.Cand am venit erau 12,stiu sigur asta,i-am numarat sa vad daca au venit toti exact atunci cand am venit" am spus cu voce tare,dar nu puteam fi auzita decat de cineva care ar fi stat destul de aproape de mine.
"Ce cauti tu aici?"aud o voce langa mine.
Imi intorc capul spre acea persoana,raspunzandu-i la intrebare:"Sunt aici pentru concert".
"Dar concertul e doar in vreo 6-7 ore,cred"aud din nou aceeasi voce,dar acum imi ridic capul din pamant sa vad cine este persoana cu care vorbesc.
"Stiu asta,dar nu m-am putut abtine.Tu care din ei esti?"intreb eu inapoi,fiindu-mi destul de greu sa-mi dau seama cine este,datorita faptuluica era nemachiat,iar pe net era destul de greu sa gasesti poze cu ei needitate sau ei nearanjati.
"K.."il aud spunandu-mi.
"Nu imi vine sa cred!"gandesc."Kai!"de data asta imi scapa un tipat."Nu imi vine sa cred,chiar tu esti.Ma mir cum de nu te-am recunoscut"ii spun acum cu tonul meu calm,trecusem deja peste faza ca il aveam pe Kim Jong In(numele lui real) langa mine.
"Si o sa astepti aici pana la 19:00?Noi o sa plecam,pentru ca am terminat si o sa ne intoarcem mai tarziu."spune el usor si calm.
"Cred ca da,doar ce sa fac."raspund eu vizibil agitata.
"Tu esti din oras,nu?"ma intreaba el.