Și-mi plec capul pe fereastra mare
Și văd totul cum încet dispare
într-o depărtare.
Arunc priviri către pomul dezgolit
constatând că ramurile s-au rărit,
au pierit.
Petalele sale acum negre și arse
trag ale păcatului ponoase
în fire pletoase.
Cuști de aur negru țâșnesc din pământ
picturi de iluzii pe cer făcând
uitând.
Și stau pe frânghii zburătoare
auzind a lui chemare
amețitoare.
CITEȘTI
Secretele Universului (POEZII)
PoésiePraf de stele Soare strălucitor, Gândurile mele Tu, un cititor. *în această carte sunt doar poezii făcute de mine* All tights reserved Andre 2016
