Incep sa cred ca devin o umbra. Parca nu mai cunosc locul de unde provin. Parca toti prietenii m-au uitat. Parca familia mea m-a parasit. Sunt un cactus intr-un lan de grau. Sunt un pelican in munti.
Vreau sa ma transpun intr-un fulg. Sa zbor nestingherit catre lumi necunoscute. Sa scap de monotonia vietii. Sa acopar urmele de praf lasate de amintirile dureroase.
Ma simt ca un strain in propria-mi viata. Si nu, nu sunt emo, sunt doar eu. O fiinta care nu-si are rostul aici.
O, dar "aici" are multe sensuri. "Aici" inseamna o stea. "Aici" insemna un continent. "Aici" inseamna un ocean. "Aici" inseamna o tara. "Aici" inseamna un sat. "Aici" inseamna o camera mica. Un pat sifonat. Si un soricel murdar care se ascunde de lumina realitatii.
Si ma gandesc ca disparitia poate fi asa placuta cateodata. De fapt, tot timpul. Dispar; iar apoi apar cand vreau sa dispar. Si lumea se tot satura de repetitia asta la nesfarsit, asa ca tot singur raman. Ca de-aia am fost inventat: "Sa-mi traiesc eternitatea in singuratate".
N-am apartinut niciodata nimanui. Sunt doar un somnambul ce tine de visul lui. Asa spunea cineva.
Am trait in fortareata care ma pazea de crudul adevar. Si ce bine m-a pazit! Pana cand, a cedat dintr-o data. Si am simtit vantul puternic cum ma duce spre locuri nemaivazute.