Am pasit afara din camera mea intunecata de cuvinte...poet analfabet,,sunt singurul meu critic,dupa cum spunea si strainul din vis,
Ma indrept spre libraria din marginea orasului
Cu ochii parca vineti de litere ,simt adierea vantului ca niste cuburi de gheata ce mi se astern peste gene....Tresar,si intru nepasator in librarie
Privesc ingandurat peisajul cald al inteligentei ce zacea pe raft...
-ma simt ca acasa!ii zic unui batran ce rasfoia paginile unui roman de dragoste...
Ma intrebam prostesc ce poate face un batran cu un roman de dragoste destinat tinerilor...-Prea multe acareturi ,imi zic in minte si plec catre raftul cu poezii...
I.au cu cate doua degete o carte destinata marilor poeti...o strang in mana ca o noua cucerire si plec ganditor acasa..
Cu gandul la romanul batranului si la omul din visele si realitatea mea ...-ma simt necunoscut ...imi zic tremurator cu voce scurta...nu intelegeam legatura...stiam ca toate au o legatura...dar nu o gaseam...
Intru in casa...
CITEȘTI
Intunericul din mine
ParanormalGandirea mea inferioara imi detecta urme de ura in privire,unele amintiri inca imi nascoceau sentimentele si totodata corpul interior,inferior multora ma simteam retras in mine dupa atatea acte de mandrie uitate in van de cei din jurul meu. Era cea...