Orice este posibil [SasuSaku]

Capitolul 3

"Sasuke?Eşti bine,nu-i aşa?"strig la el în timp ce îi strâng mâna din ce în ce mai tare.
"Nu-ți face griji în privința asta.Hai să ne continuăm drumul."îmi spune zâmbind,iar eu dând uşor în el.
"Eşti aşa misterios...nici măcar nu ştiu ce ai,dar eu am reacționat aşa."spun confuză,încercând să-i evit privirea.
"O să mă descoperi într-o zi,Sakura.Îți promit!"îmi ridică bărbia,după care urmează un sărut pasional;mă simțeam atât de bine alături de el...
***
"Cel mai frumos vis din viața mea!"râd şi sar din pat dând la o parte draperiile.
"Ah,ce bine-i acasă!"țipă mama în aşa fel încât se auzea în toată casa.
"Ar fi trebuit să mă suni,nu să-mi laşi un bilet."cobor scările în timp ce-i spun într-un mod atât de serios încât îmi vine să râd din ce în ce mai tare.
"Ce e aşa amuzant?Totul a fost pe nepregătite.Tatăl tău m-a grăbit în legătură cu vizita mătuşei tale..."o zice pe un ton foarte răstit.
"Tipic ție,mamă".
Stai puțin.Mama are dreptate.De ce râd ca o nebună din orice?Ah,da!Eu şi cu Sasuke ne-am sărutat!A fost minunat.Îmi vine să sar în sus de bucurie,dar faptul că el nu s-a întors în timp ce ne luam la revedere de la el şi Naruto...m-a întristat un pic.Aş vrea să-l mai întâlnesc.Trebuie s-o sun pe Hinata!
"Unde pleci?"mă întreabă mama dintr-odată.
"Trebuie s-o sun pe Hinata urgent,mamă!"vorbesc atât de repede încât nici eu nu am înțeles cuvintele,dar mama?
"Nu poți s-o suni în timp ce mergi să faci cumpărăturile?Sunt foarte obosită,altfel aş fi mers eu.
"Oh,bine!"fix asta îmi doream.
Îmi aleg un tricou turcoaz simplu şi o pereche de blugi scurți.De data asta nu adaug nici un pic de machiaj,deoarece e prea cald afară.Îmi prind părul rozaliu într-un coc dezordonat şi pot spune că sunt gata.
"Oare trebuie să mai slăbesc?"mă întreb uitându-mă în oglindă.
"Hmm,întâi să-i aflu părerea lui Sasuke şi după aceea"rânjesc gândindu-mă la el şi posibila lui părere.
Înainte să plec mi-am luat punga mea preferată şi mi-am băgat căştile în urechi,acestea făcându-mă să mă simt mai bine în drumul spre magazin.
Ei bine,magazinul este situat chiar pe lângă casele clanului Uchiha,de aceea încerc să arăt bine mai mereu.Dar niciodată nu l-am văzut pe Sasuke prin zonă.
Melodia liniştitoare mă duce cu gândul la un moment frumos din viața mea.Acela este când am aflat că şi Ino îl plăcea pe Sasuke.De ce este un moment frumos?Poate că nu ar trebuii ca două prietene să placă acelaşi băiat,dar eu şi cu Ino eram atât de competitive şi datorită acestui lucru,noi am petrecut nişte momente de neuitat.Cu timpul am devenit nişte rivale,aşa că am hotărât să renunț la prietenia noastră.Se schimbaseră din cauza lui.
Fără să-mi dau seama,eu eram deja în fața magazinului.Oh,gândurile astea!
"Dispari,Ino!" îi spune subconştientul meu în timp ce chicotesc,dar îmi dau seama că a fost destul de vizibil şi încerc să-mi revin.

"Oo.Ce mai faceți,doamnă Kitagura?"o întreb pe cea mai drăguță bătrânică din clanul Uchiha.
"Sakura,tu eşti?Te faci din ce în ce mai frumoasă!"mă complimentează în timp ce îşi alege câteva roşii.
"Nici chiar aşa"îi spun ruşinată.
Îmi continui drumul şi cumpăr tot ceea ce mi-a zis mama.Evident că el nu este...
La jumătatea drumului mă opresc şi ma aşez pe o băncuță simțind cum soarele mă topeşte.
"E prea cald."îmi spun în timp ce deschid o doză de suc.
Dintr-odată,un foşnet ciudat se aude din partea stângă ceea ce mă face să tresar şi să mă ridic în picioare.
"Ămm.E cineva?"întreb speriată.
"E cineva?"întreb pentru a doua oară şi de data asta încep să alerg.
Nu ştiu ce se întâmplă,dar sunt atât de speriată încât fug.Sper că nu e atât de patetic pe cât cred.Mă uit în spate şi observ că cineva chiar mă urmăreşte.Ce ar trebuii să fac?Îmi e cald şi nu mai pot să alerg...
Mă opresc şi trântesc punga de pământ în timp ce cad în genunchi.Nu am mai alergat de mult aşa.Mă întorc tremurând înspre persoana care mă urmărea.
"C-cine eşti?"întreb în timp ce-mi ridic privirea,deoarece îi vedeam doar încălțămintea.
"Naruto?!Ai înebunit?De ce nu m-ai strigat şi ai început să mă urmăreşti?"țip la el în timp ce lacrimile îşi fac apariția.
"Îmi cer scuze,dar ți-ai scăpat telefonul."îmi spune în timp ce mă ridică.
"Puteai să mă strigi!"țip în continuare la el.
"Ai dreptate.Nu ştiu ce a fost în capul meu."zâmbeşte ciudat în timp ce-mi adună lucrurile cumpărate după jos.
"Apropo,trebuie să ajungă şi Sasuke imediat."mă anunță râzând.
"Cee?Când l-ai anunțat?"îl întreb curioasă.
"Nu l-am anunțat.Când am văzut că ți-a căzut telefonul,el era cu mine.A început să mă urmărească,dar tu ai început să alergi şi presupun că o să-i ia ceva,fiindcă e destul de leneş"rânjeşte pe tot parcursul frazei.
"Te-am auzit."vine şi imediat dă în Naruto râzând.
Arăta atât de bine.Un tricou negru şi nişte pantaloni negri fac ca această persoană să strălucească în ochii mei.E atât de simplu,dar atât de cuceritor.
"Ar fi trebuit s-o vezi.Era speriată."râde Naruto în timp ce-i povesteşte totul lui Sasuke.
Mă bucur că-l pot vedea zâmbind.Măcar asta...
"Sakura,trebuie să-ți spunem ceva"zice Sasuke în timp ce se uită la Naruto.
"Nu avem ce să-i spunem,Sasuke!"îi spune Naruto printre dinți.
"Oo ba da."rânjeşte şi îl împinge pe Naruto de lângă mine.
"Hmm.Cum să-ți spun eu?Acest băiat place o fată."spune Sasuke atât de simplu.
Avea o voce atât de sexy.M-a cucerit clar acest băiat.
"Sasuke,încetează!"țipă Naruto,iar eu tresar speriată.Cred că încă nu mi-am revenit.
"E ok.Nu pare genul ăla de fată care să spună.Linişteşte-te!"țipă şi Sasuke la rândul lui.
"Evident că nu spun,dar odată ce a început să-mi spună ceva,eu cred că trebuie să continue."rânjesc ciudat la Naruto.
Era atât de aproape de mine.Nici măcar nu puteam să-mi dau seama dacă mi s-a schimbat vocea sau nu.Ce tot zic?De abia gândeam în acel moment.Bătăile inimii erau atât de clar auzite.Inima îmi vibra la fiecare cuvânt al lui.
"Vezi Naruto?Putem să avem încredere în ea!"țipă înspre Naruto.
"Nu.Stai!Facem în felul următor:tu îi spui de cine îmi place,iar eu îi spun de cine îți place ție!Corect?"țipă,iar eu şi Naruto aşteptăm un răspuns.
"Joci dur,Naruto!Dar ştii ce?Sunt de acord.Fie ce-o fi omule!"țipă din nou,eu fiind un pic confuză.
Sasuke place pe cineva.Naruto la fel.Este clar...nu ştiu la cine să apeleze,aşa că se folosesc de mine doar ca să îi pun împreună cu cunoştiințele mele.
"Ămm.Cred că Naruto are dreptate.Nu vă puteți baza pe mine.Trebuie să plec."mă ridic de pe bancă şi o lacrimă dă startul celorlalte lacrimi.Încerc să evit privirea cu ei pentru a nu-şi da seama că plâng şi pentru a nu-şi pune nimeni semne de întrebare în legătură cu asta.
Dar în timp ce îmi iau punga cineva mă trage de umăr.Oh,nu!
"Ce se întâmplă?"mă întreabă Sasuke serios.
"Nimic.Mi-a intrat ceva în ochi"este pentru prima dată când mint şi este atât de patetic încât am senzația că şi-a dat seama.
"Doar spune-ne ce ai!"spune Naruto îngrijorat.
De ce a trebuit să îmi vină să plâng??

Heii!Ştiu că nu am mai postat de mult,dar aveam senzația că această carte nu este cine ştie ce.Datorită unor persoane m-am apucat din nou de ea.Chiar vreau să vă ştiu părerea despre acest capitol 💛💖