In cutarea prietenei pierdute

In cautarea prietenei

O poveste ca toate celelalte doar ca aceasta va fii complet diferita. Eroul nostru,un fraier pe nume Lux Arcadia un fost print care ajunge intr-un camin de orfanii dupa ce părinți lui au fost  ucisi de un asasin, ajuns intr-un camin in care avea sa isi petreaca restul de 10 ani torturat si flamand dar nu totul era sa fie asa de rau,isi facuse o prietena pe nume Sandra aceasta fata nu ii spusese ce se intamplase cu părinți ei sau cum ajunsese in orfelinat lasand o impresie de trauma profunda. Sandra a fost amenintata de colegii ei mai mari care voiau sa o violeze dar Lux ajungand la timp sa o salveze incepuse sa se bata cu ei dar fiind slab acesta primea bataie in timp ce prietena lui statea uitanduse la el neputincioasa si ca un semn ca se pusese cu ei Lux primise o urma de cutit pe ochiul lui stang tipetele lui ajunsera la cadrele orfelinatului care venisera doar ca sa se uite cum baiatului ii curgea sange pe fata lundui pe acei baieti fara sa le faca nimic si lasand pe Lux zvarcolinduse de durere...pe deasupra in acea zi el inpelinise 12 ani,o zi de neuitat pentru eroul nostru. Peste putin timp lucrurile aveau sa fie un pic mai frumoase,Lux si cu Sandra devenisera tot mai apropiati isi facea planuri ca dupa ce vor pleca din acel orfelinat vor merge sa vada toata lumea si ca se vor stabili pe o insula unde vor avea multi copii. Totul bine si frumos pana in ziua in care totul se ruinase, Lux se trezi de dimineata se duse la intrarea in orfelinat unde o vede pe Sandra plecand cu o noua familie incremenint si neintelegand ce se petrece o singura privire adresata catre Lux ii sfasie inima si il facuse sa lesine pe loc. Dupa ce se trezi crezand ca totul este un cosmar vede o femeie la patul lui care ii spuse ca trebuie sa plece din acest loc, aruncat in strada fara bani fara nimic statea intr-un colt plangand dar nimeni nu se indura sa il ajute,cu o furie puternica in ochiul sau si cu o ura de nedescris se ridicase din tarana si se dusese promt la un fierar cerand un loc de munca, fierarul uitanduse la el cu scarba dar totusi vazand un potential atat de mare ii raspunse.
-Aici copile nu e cresa asa ca daca nu vrei sa te ranesti mai bine pleci.
-Toata durerea nu ma va opri sa imi ating scopul.
Oprinduse din lucru si cu curiozitate il intreaba.
-Care este scopul tau?
-Esti curios sa imi afli scopul? Ti-l voii spune daca ma vei angaja.
-Bine atunci daca asta iti doresti te angajez. Acum spune-mi!
-Scopul meu este sa imi regasesc prietena pierduta si sa imi fac o viata noua alaturi de ea oricate obstacole va trebui sa sar pentru al indeplini!
-Care este numele tau?
-Lux Arcadia!
-Bine Lux de azi vei incepe lucrur. Te avertizez nu te voii l-ua usor!
-Am inteles Maestre!
Dupa un timp in care Lux a inceput sa inteleaga cerintele Maestrului a ajuns sa fie foarte eficient si sa ii aduca un profit imens acestuia. Incepand sa tot vorbeasca intre ei ajung la scopul eroului nostru,acesta incepand sa ii povesteasca copilaria lui la orfelinat si cum a obtinut "cadoul" de pe fata, intr-un final ajunse la prietena lui Sandra,Maestru ii spusese ca il va ajuta sa isi indeplineasca scopul dar il avertizase ca aceasta cale pe care a aleso este plina de peripeti, Lux cu o seriozitate nemaivazuta ii spuse ca nu il va opri nimic. Urmatoarea zi trezinduse,Lux, se dusese in atelier unde il vazuse pe Maestru forjand o sabie uimitoare
-Pentru cine este aceasta sabie?intreba Lux
-Daca nimic nu te opreste sa iti gasesti prietena am spus ca macar sa te ajut sa ti-o indeplinesti facanduti o sabie nemaivazuta.
-Multumesc mult! Dar nu voi putea sa ti-o platesc.
-Mi-o vei plati din salariu.dandui o punga plinga cu 5000 de monede de aur.
-Dar sunt prea multi bani nu pot sa ii accept.
-Asculta am avut si eu un scop,eram si eu asa ca tine si eu aveam o iubita care mi-a fost luata dar eu nu am putut sa lupt pentru fericirea mea si am jurat ca voi ajuta pe orice va avea un scop ca al meu!
-Multumesc foarte mult!
-Hai,sabia asta nu se face singura si in plus nu mai ai mult timp, va trebui sa pleci cat de repede poti!
Dupa ce a fost faurita sabia dintr-un material indestructibil Lux incepuse sa se echipeze pentru calatoria care urma, Maestrul ii spuse ca sar putea sa isi gaseasca prietena pe o insula indepartata intru-un arhipelag care era inconjurat de o ceata de nepatruns si monstri la tot pasul. Multumindui omului care l-a ajutat pleaca spre portul Perla Neagra un loc plin de hoti si de vanatori de recompense dar exista un singur marinar care mai fusese in acel arhipelag,era singura speranta pentru acesta de a ajunge acolo. Ca sa ajunga la port trebuia sa treaca prin "Padurea Terori" si peste "Lacul Pieriri" frumoase nume pentru niste locuri prin care trebuie sa treca un baiat. Stiind ca nu putea sa treaca peste aceste locuri singur trebuia sa isi caute un partener pentru aceasta aventura. Mergand spre o baraca vazu o fata care era agresata de trei baieti isi aduse aminte cum capatase cicatricea fara sa stea sa se gandeasca prea mult sari sa o ajute pe aceasta domnisoara cu doar trei pumni ii puse pe atacatori pe fuga:
-Esti bine?intreaba Lux
-Sunt bine...multumesc ca mai salvat...iti sunt recunoscatoare!
-Cu placere! Stii cumva unde se afla un han de unde pot sa iau un razboinic sa ma ajute?
-Desigur de acolo vin eu!
Il ia de mana pe Lux si il trage dupa ea. Ajungand la han fata ii spuse:
-Ma cheama Irelia si lucrez aici.
-Esti ospatarita,nu?
-Nu,sunt vanator de recompense!
-Tu o fata ca tine vanator de recompense?Pfff... Nici macar nu poti sa iti porti singur de grija. Ce fel de vanator esti?
-Pai...sunt la inceput si in al doilea rand nu aveam nici arcul la indemana!spunea ea furioasa dar intr-un fel dragut.
-Aha esti un arcas!punandui mana pe cap si ciufulinfui parul. Nu am timp de jocuri pentru copii deci mai bine mai lasa in pace!
-De ce nu imi dai o sansa sa vezi ce potential am?implorandul sa o vada cum trage cu arcul.
-Bine dar sa fie repede!
Fata se duse sa isi ia arcul,un arc incrustat cu niste simboluri ciudate. Fata incepu sa traga, simbolurile se luminase, nimerisera toate tintele,Lux era uimit fata se intoarse la acesta si ii spuse
-Ti-a placut? Ma iei ca ajutor?
-Mi-a placut si cred ca un arcas ca tine mi-ar prinde bine.
-Multumesc! Cand plecam?
-Maine dimineata sunt destul de obosit asa ca o sa merg la un han.
-Vin cu tine.
-Dar...tu nu ai un loc unde sa mergi?
-Nu. Te rog lasa-ma sa vin cu tine.
-Bine.
Ajunsi la han se cazasera intr-o camera.Ducanduse prompt in camera lui se puse in pat si intra intr-un somn profund. O visa pe prietena lui intr-o rochie alba frumoasa si spunandui ca il asteapta,dar visul se termina brusc,trezinduse mahmur se duce in baie ca sa faca un dus dar o gasescte pe Irelia aproape goala cu doar un prosop pe ea,ne stiind ce se faca incremeneste uitanduse la ea,inspre el sunt aruncate tot felul de  chesti ea tipa
-Perversule!!! Iesi afara!!!
-Imi pare rau! Scuze! Iarta-ma!
Lux sta pe pat rusinat de ceea ce a facut. Irelia iese din baie cu o fata suparata nici nu se uita la baiat nici nu il baga in seama
-Iarta-ma!
Fata tot nu il baga in seama. Dar in final ii raspunse:
-Daca voiai sa ma vezi goala puteai sa ma rogi.
-Dar nu voiam sa fac asta.
-Sigur!
-Cum sa ma revansez?
-Ai putea sa imi faci cinste cu masa.
-Bine daca asa te fac sa ma ierti o sa iti fac cinste cu cea mai frumoasa masa.
Au mers la un han unde s-au asezat la o masa in colt. Lux se puse jos iar Irelia sa asezat la el in brate:
-Ce ce ce faci?
-Ai spus ca imi faci cinste cu cea mai frumoasa masa iar mie asa imi place sa mananc cand sunt cu cineva la el in brate. Acum poti sa imi dai sa mananc!
-Ce sa fac?spune el rusinat.
-Sa imi dai sa mananc. E asa de greu.il ia ea peste picior.
Lux se conforma si ii dadea sa manance. Dupa ce au terminat de mancat Irelia ii dadea un sarut pe obraz lui Lux.
-Pentru ce a fost asta?intreaba el si mai rusinat.
-Pentru ca esti singurul baiat care s-a purtat asa de frumos cu mine. De unde vi?
-Pai...e o poveste foarte lunga.
-Am timp. Adica ar trebui sa ne cunoastem mai bine daca va trebui sa colaboram.
Iar Lux a inceptut sa ii povesteasca tot.
-Wow...prin cate ai trecut iar aceasta fata pare sa fie speciala
-Chiar este.
-Acum sti cum arata?
-Nu,dar am o banuiala ca se afala in arhipelagul acela care este invaluit de o ceata eterna si deasa. Dar ca sa ajungem acolo trebuie sa mergem in portul Perla Neagra deoarece este un singur capitan care a ajuns in acel arhipelag si sa intors.
-Chiar esti un baiat puternic.
-Cred ca ar trebui sa o lu-am din drum!
-Bine.
Dupa ce s-au echipata au inceput calatoria spre Padurea Terori acolo locuia o nimfa adica o zana a paduri cu puteri de a controla mintile adventurierilor care incercau sa treaca prin acea padure. Odata intrati cei doi aventurieri erau infricosati de copaci cu forma bizar de ciudate intrand tot mai adanc in padure se auzeau vocele celorlalte persoana care au incercat sa treaca dar nu putusera,aproape de iesire se auzise:
-Ajutor!!!
Cei doi fugisera repede spre locul din care se auzise dar in loc sa vada o persoana normala au vazuta pe acea nimfa imbracata intr-o rochie alba frumoasa,Lux o vedea chiar pe Sandra in acea nimfa apropiinduse tot mai aproape de ea crezand ca e prietena lui.
-Lux oprestete e doar vrea sa te manance uitate in jurul tau sunt numai crani si oase te rog opreste.il implora Irelia.
-Tu nu vezi?e prietena mea.
Irelia isi scoase arcul si cu o singura sageata aruncata in sus lumineaza intreaga padura. Lux isi capa din nou controlul si fara sa se gandeasca prea mult scoate sabia si cu o singura lovitura ii taie corpul pe jumate distrugand blestemul pus pe acea padure.
-Iti sunt dator.
-Ce sa fac? Am grija de un fraier,ai ajuns sa imi fii drag.
-Iti multumesc. Hai sa iesim din padure si sa ne facem o tabara acolo.
Lux isi scoase cortul si incepu sa il monteze.
-Eu nu am adus nimic pot sa dor cu tine?
-Desigur iti sunt dator dar pana la urma suntem prieteni nu trebuie sa ma rogi. Gandestete ca si cum am fii prieteni din copilarie.
Lux se duse sa vaneze si sa aduca lemne. Era un rau langa ei de unde a putut sa aduca paste. Cand se intoarse in tabara focul era facut iar Irelia il astepta cu bratele deschise pe prietenul iei cu mancarea.
-Iti place pestele?
-Desigur mai ales cum il faci tu!
-Eu cred ca ma retrag mai devreme daca e ceva sa strigi sau sa ma trezesti. Noapte buna,fraiero!
-Pe cine faci tu fraiera pe cea care ti-a salvat viata,prostule? Noapte buna,prostule!
-Haide tu ca glumeam si eu. Of...
Lux se duse la el in cort si adormise imedia in timp ce dormea o visa pe Sandra care statea langa el, o lu-a in brate si o tinea strans aceasta il saruta pe buze. Cand se trezi o vazuse langa el pe Irelia care dormea goala langa el. Panicat Lux se da de langa ea, trezind-o.
-Buna dimineata,Luxi!
-Ddddee ce esti goala?
-Pai nu pot sa dorm daca sunt imbracata.
-De ce nu poti?
-Hai,parca nu ti-ar fii placut?
-Mi-a placut dar...
-Dar ce?
-Esti foarte frumoasa si de aia. In fine mai bine te imbraci ca nu mai stam mult timp.
Strangandusi tabara si pregatinduse pentru urmatoarea adventura,aia fiind in Lacul Pieiri mergand spre acest loc Irlia il intrbase pe Lux:
-Dar daca acel capitan nu va fi de acord sa mearga cu noi?
-Atunci voi lu-a o barca si voi merge singur nu va conta cati monstri va trebui sa ucid sau cati kilometri va trebui sa vaslesc intr-un final va merita.
-Si daca nu vei reusi?
-Atunci moartea mea va fii fost in zadar. 
Lasanduse o liniste ca de mormant ajunsera le acel lac unde era o sirena ce controla oameni cu puterea muzici sale
-Uite ia astea si punele in ureche cantecul sirenei va controla toate mintile care o asculta.
-Acum vrei sa imi salvezi mie viata?
-Nu, doar vreau sa nu te pierd.
Punand dopurile in ureche ei nu se mai puteau intelege acest lucru facea lupta mult mai grea vazand sirena cu solzii ei verzi o singura privire arunca in ochii unui celuilalt stiau ce aveau de facut dar sirena aruncase un val care o facuse pe Irelia sa isi piarda dopurile iar inevitabil ascultand cantecul sirenei ce o facuse sa il atace pe Lux. Acesta incerca sa nu o raneasca pe Irelia dar ea voia cu totul sa il omoare. Cateva sageti isi atinse tinta, Lux cade lat in iarba iar cu ultima sageata indreptata spre el cu ultimele puteri sare pe aceasta dandui un sarut ca o face sa isi piarda cantecul efectul iar Irelia o omoara pe sirena cu singur sageata magica ramasa. Ranit Lux se retrage la umbra uni copac unde incearca sa isi opreasca sangerarea
de la sagetile care au fost trase inspre el
-Deci...se pare ca aici imi e sfarsitul!spuse el intr-un fel haios.
-Nu te da batut nu stiu ce voi face daca tu vei pieri. Nu te voi lasa,mai ales ca esti asa din cauza mea.
-Imi este din ce in ce mai frig...cred ca ma voi pune sa dorm.
In acel moment Irelia se zvara in bratele eroului pentru al incalzi dar era deja prea tarzi,Lux lesinase de la sangele pierdut avea halucinati care de care mai ciudata dar una ajunse sa il sperie cel mai tare se afla intr-o lume care ii refacea toate amintirile cele mai dureroase, o vedea pe prietena lui cum era torturata iar el nu putea sa faca nimic,intr-o fractiune de secunda isi deschide ochiul se afla intr-o casa singur in pat, uitanduse in jur o vede pe Irelia pe un scaun adormita,Lux incercand sa se ridice si sa se duca la ea cade pe podea, trezita de zgomot Irelia sare ca arse sa il ajute sa se ridice:
-De ce te-ai ridicat din pat?
-Voiam sa iti fac o surpriza,dar se pare ca nici macar nu pot sa merg. Ce fraier am ajuns.
-Imi pare rau!
-De ce?
-Pentru ca eu te-am facut sa ajungi in starea care esti.
-Nu e nici o problema. Unde ne aflam?
-In portul Perla Neagra.
-In sfarsit am ajuns.
Dupa ce se vindecase cei doi incepuse sa il caute pe capitanul Părchins,il gasesc intr-un bar de hoti si de vanatori imbatamduse.
-Tu esti capitanul Parchins?il intreba Lux pe acesta.
-Cine intreaba?
-Sunt Lux Arcadia,te-am cautat pentru ca voiam sa ma duci in arhipelagul inconjurat de o ceata gruasa si deasa.
-Mai bine nu te-ai duce acolo. Odata dus nu te mai poti intoarce.
-Dar tu te-ai intors.
-Da pentru ca mi-am abandonat iubirea inimi in acel arhipelag si am jurat ca nu ma mai voi intoarce in acel loc. Dar tu de ce vrei sa mergi acolo?
-Imi caut prietena din copilarie,nu am mai vazut-o de 10 ani si mi-am promis mie ca imi voi petrece restul vieti alatur de ea.
-Dar fata de acolo este destul de draguta. Cine e ea?
-Ea este un vanator de recompense si am platito ca sa ma ajute.
-Cu un scop ca asta o sa incer sa te ajut. Haide la nava mea
Mergand spre nava capitanului isi faceau planurile cum vor trece de ceata care inconjuara arhipelagul. Ca sa treaca vor trebui sa aibe multa grija mai ales ca in acele ape se afla un monstru imens cu un cap de caracatita dar cu corp de om pe nume Chatulu. Apropiinduse tot mai aproape de ceata se auzea un sunet ciudat ca de balen dar pe o frecventa mult mai inalta, intrand tot mai adanc numai puteau sa vada nimic,barca pe care erau se scuturau doua tentacule incercau sa scufunde nava Lux si Irelia incepeau sa se bata cu ele dar fara folos,capitanul se duse in fata navei ca sa vorbeasca cu bestia:
-Asclutama,Chatulu!
-De ce vrea un muritor sa imi vorbeasca?
-Vreau sa iti cer un lucru,vreau ca acestia doi sa trecea in siguranta spre arhipelag.
-O cerinta asa de importanta cere un pret pe masura.
-Iti ofer sufletul meu.
-Hm un suflet de muritor sar putea sa imi fie de folos. Accept.
-Lux,Irelia sa aveti mare grija de voi!
-Iti multumesc foarte mult.
O data facut targul capitanul si cu mostrul dispar intr-o secunda Lux se retrase sigur stand trist, gandinduse la cat de inutil este el in anumite momente. Irelia vine langa el si il ia in brate intrebandul:
-Ce ai patit?
-Nu vezi sunt un inutil. Nu pot nici macar sa imi duc la bun sfarsit scopul.lasanduse incet in jos gemuinduse.
-De ce spui asta? Uite pana unde ai ajuns.
-Pana unde daca nu erai tu,capitanul sau fierarul probail ca acum nici macar nu as mai fii traiat,sigur as fii zacut intr-un sant. De nimic nu sunt in stare,sigur nici Sandra nu ma mai doreste.
Irelia ii trase o palma puternica zicandui:
-Trezestete! Nu vezi unde esti? Mai ai putin si iti indeplinesti scopul.
In acel moment Lux realizase cat de norocos este si i lu-a pe Irelia in brate multumindui.Ajungand pe plaja insulei principale,ancorend nava langa ea, se zarea un castel intunecat si straniu,mergand spre acesta un sunet infundat se auzea dupa portile imense ale acestuia. Deschizanduse,un balaur cenusiu cu o gura imense se napusti asupra lui Lux, el ajung sa fie izbit de un munte,Irelia nu putand sa faca nimic.Lux ranit puternic se ridica de pe pamant cu o furie foarte patrunzatoare,in urmatoarea secund sabia lui se luminase iar puterea ii crescuse considerabil,balaurul suflese foc pe acesta dar nu avand efect,incepand o lupta epica in care Lux aproape il omorase pe balaur dar acesta se zvara cu o lovitura spre Irelia care o aruncase in bratele lui Lux aceasta lesina instantaneu,lasand-o usor jos cu o privire arzatoare iar intr-o fractiune de secunda capul balaurului ajunse pe jos ,Lux se indrepta plin de sange spre Irelia luand-o de pe jos carand-o in brate spre castel,odata intrat se duse direct spre sala tronului,acolo a vazut-o intr-un final pe Sandra pe tron,Lux o lasese pe Irelia pe jos iar inspre el venise si il loase in brate Sandra. Ranit si lovit toate lucrurile pe care le patise in sfarsit meritasera sau nu. Lux primise cea mai crea luvitura dintre toate un cutit in partea dreapta a corpului de la persoana care incera sa o salveze. Dupa cum v-ati dat seama Lux fusese injunghiat de propria lui prietena,slabit si ranit cazuse jos pe podea iar ultimele cuvinte pe care le auzise Lux fusesera;
-Nu te-am iubit niciodata.
Dupa spusele acesteia calatoria eroului nostru se sfarsise,un erau puternic cu o inima mare care ajunge sa fie omorat de persoana pe care o iubea.SFARSIT