Eu, sora si tatăl meu trăim in cea mai proasta viata care putea exista. Melisa, sora mea, este o persoana care vede mereu binele din oameni, si partea plină a paharului. Lisa, cum ii zic eu, se imprietenește cu toata lumea si incearca sa ii ajute, chiar daca noi avem mai putin ca ei. Eu, pe de alta parte, sunt diferita de ea. Toti oameni mi se par ca sunt numai din propriul interes. Sau cel putin majoritatea. Tata sta mai mult plecat, si mai vine pe acasa cand isi aminteste de noi. Eu, Lisa si tatal nostru traim intr-o tara pustie, cu oameni putini dar multa tehnologie. Dupa ce s-a terminat toata apocalipsa asta a multor razboaie, singurele tari ramase, adica a noastra care se numeste Capitolio, un nume dat de guvern, si inca o tara care inca nu are nici un nume, dar se zice ca acolo traiesc mult mai multi oameni, dar nu este asa aparata ca a noastra. Oricum, pe tarile noastre, sau mai precis pe oameni, se fac experimente, iar cei din armata sunt antrenati zi si noapte, dar bine inteles ca nimeni nu poate zice nimic, pentru ca va fi omorat.
°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°°
Sper ca va placut primul capitol😊 Daca vreti sa continui, lasati un comentariu, pls💜
CITEȘTI
Capitolio~no time
De TodoPentru iubitorii de carti fanfiction/post-apocaliptic ~by Cattrinawinchester
