Intamplari neasteptare

11 1 0
                                    

  Am ramas cu gura cascata. Nu mai stiam ce sa zic. De ce m-ar fi urmarit faimosul Niall Horan? Poate ca urmarea ceva, ceva de ce eu nu imi puteam da seama. Ma uitam de vreo 15 minute pe geam si el inca era acolo, acum sand pe capota masinii lui de un negru mat si fumand o tigara. Nu stiu pe cine asteapta sau ce asteapta dar eu sigur nu ies din casa.

Ma decid sa o las balta cu "urmaritul" urmaritorului si m-am pus in pat, luandu-mi cartea si incepand sa citesc. Cititul ma relaxeaza, ma face sa zbor, sa scap din lumea asta. Multumita cartilor traiesc intr-o lume a mea pe care nimeni nu o poate distruge. Pe la 5 ani mama m-a invatat sa citesc, cu un an inainte sa ma dea la scoala. De atunci cartiile sunt scaparea mea. Dupa ce m-a invatat mama sa citesc am luat o carte cu printese si am inceput sa o citesc. Intotdeauna cand citeam din ea intram intr-o alta lume, o lume magica a printeselor si al unicornilor, lumea a tot ce e magic, a tot ce este inventia imaginatiei umane. De atunci imi cladesc propria-si lume imaginara, plina cu unicorni, vanatori de urme, locuitori ai Lumii de Jos, tritoni, sirene, ingeri, demoni, vampiri si tot ce este posibil sa fie inventat de imaginatie. In subsolul casei se afla biblioteca mea. Toate cartiile mele se afla acolo, toate pe care le citisem si toate pe care le cumparasem dar nu le citisem inca. In nu prea am carti. Am cartiile pentru scoala, o carte pe care o citesc si o alta carte de rezerva ca sa o am la mine daca termin cartea cumva in timpul noptii. In camera mai mult am albume si postere.

  Dupa ceva vreme am revenit in lumea reala. Sar iute din pat si ma reped la geam. Cand ma uit vad ca Niall nu mai este. Am suflat linistita, sperand ca nu o sa mi se mai intample veci asta. Este deja 23:48 p.m si mi somn de nu mai pot sta in picioare. Ma pun in pat si adorm de-ndata.

  Urmatoarea zi de dimineata m-am trezit la 7 a.m. Am sarit repede din pat si am inceput sa ma pregatesc pentru scoala. M-am spalat pe dinti, pe fata, m-am imbracat, mi-am ales cartile, m-am pieptanat si am coborat in bucatarie sa manc ceva. O rutina cat se poate de normala, nu?

  Din pacate nu...cand am iesit din casa, cu rucsacul pe umar, ia, pe cine imi zaresc ochii?!? Pe faimosul Niall Horan. "Oare ce cauta aici?" Ma-ntreb eu indreptandu-ma incet spre poarta. Ies pe strada si o iau la dreapta, spre scoala, dar nu fac bine trei pasi ca de-ndata ma prinde cineva de mana. Ma intoarce spre el. Ii zaresc ochii sai de un albastru intens si parul lui blond este ciufulit de parca nu si-ar fi aranjat parul. Normal ca Niall era, ma asteptam la asta.

 -Ce faci, frumoaso? Te conduc pana la scoala? Hai cu mine, ajungem mai repede cu masina decat pe jos. - mi-a afisat un zambet pervers, dezvelindu-si dintii. Avea niste dinti albi care straluceau in lumina. Dinti albi cum toata lumea isi doreste.

  -Nu,multumesc. Ma descurc si singura. Oricum, nu urc in masini cu straini. - astfel m-am intors pe calcai si am plecat spre scoala. Bine-nteles ca nu am scapat de el. M-a urmarit pana la scoala. "Ce vrea oare de la mine? De ce dracu' ma urmareste?" Imi tot bateam capul cu asta, nici cum nu imi puteam da seama. Mi-am aprins o tigara inainte sa intru in scoala. Desigur, cum era pe urmele mele, Niall a observat asta. "Oh, Doamne! Acum poate folosi asta contra mea...Bravo, Sam!". Am intrat in curtea scolii si m-am intalnit cu Nash si Jace. Ne-am salutat, ne-am imbratisat si am intrat in scoala. M-au condus la sala 48, unde tineam prima ora, ora de chimie.

  Am intrat in clasa si m-am asezat in banca din colt din ultimul rand. Mi-am pus rucsacul pe banca si mi-am pus capul pe rucsac. Dupa vreo 10 minute au inceput mai multe persoane sa intre in clasa. La 9:00 a intrat si profesoara. Era o banca libera chiar langa mine. Nu imi puteam inchipui cine lipseste. Cand, la 9:05, usa s-a deschis brusc. Am ramas gura-casca cand am vazut cine intra: faimosul Niall. Intra, inchide usa si se apropie spre mine. Cand ajunge isi pune mana pe a mea, dar eu mi-l trag repede, nu cumva sa afle iubita-sa. Mi-a zambit diabolic si s-a asezat langa mine. "Numa' asta mi-a mai lipsit.", mi-am dat ochii peste cap si am incercat sa nu il bag in seama. Desigur, el nu facea la fel. Tot incerca sa imi atraga atentia si, cum observa ca ma uit inspre el, imi facea cu ochiul. "Tulai cate vrajeli baga asta!" -  ma gandeam.

  La sfarsitul orei, pana sa imi adun lucrurile, au plecat toti, desigur, cu exceptia mea si a nimeni altuia decat Niall. M-am uitat la el, mi-am dat ochii peste cap si am pornit spre usa. Cand sa ies pe usa, Niall ma prinde de mana si ma trage spre el. Ma strange la pieptul lui si se uita la mine cu ochii lui albastrii si isi afiseaza un zambet malefic pe fata.

  -Unde te grabesti, frumoaso? Oricum avem si ora urmatoare impreuna.

  -Nu prea cred. N-ai de unde. Acum, te rog frumos scuza-ma, trebuie sa ies.

  -Eee na! O sa vezi ca avem orele impreuna. - imi zambeste iar, dar acum isi afiseaza un zambet provocsativ. - Si, bine, te scuz, dar numai de data asta. Vad ca esti politicoasa. Am auzit ca fetele politicoase sunt cele mai bune. - terminandu-si fraza isi slabeste stransura, eliberandu-ma. Ma reped spre usa si ies cat mai repede posibil. Mi frica si de el dar si de iubita-sa.

 
 Ma intalnesc cu Nash pe coridor. A venit la dulapul meu sa vada ce fac si cum a fost prima ora. Ii zic ca totul a fost bine, dar faimosul de Niall a stat langa mine. Ii povestesc tot, totusi mi cel mai bun prieten.

  -Vorbim dupa ore, okay? Aici putem fi auziti. Griji de tine, Sam!

  Intru in sala 82, la ora de engleza. Iar ma asez in banca din colt din ultimul rand de langa perete. Cand se suna, intra toti colegii gramada. Iar printre ei pe cine observ? Pe Niall. La randul lui si el ma observa pe mine, imi face cu ochiul si incepe sa-mi zambeasca. De ce face asta?!?

-Hei, iubito! Vezi ca avem aceeasi ora? - imi prinde mana intr-a lui si imi zambeste.


Forbidden Love - N.H. Fan-fictionUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum