O iubire cat o mie❤

#2

Am plecat către casă, am lasato pe Ana şi inima îmi bătea foarte repede şi palmele îmi sunt transpirate...cred că m-am îndrăgostit dar nu o să spun nimic până ce o so cunosc mult mai bine pe Ana poate atunci o să fim împreună,dar până atunci nu o să spun nimic, am ajuns am intrat ca şi cum nu s-a întâmplat nimic,dar mama mă cunoaşte cel mai bine şi ma întrebat:
-Ce ai pățit?
-Nimic mami.
-Sigur?
-Bine..dar îmi pare că te-ai îndrăgostit
-Ai dreptate pare.iam spus eu în glumă.
-Bine..
Am lăsato şi am plecat în camera mea,m-am trântit în pat şi stăteam numai cu gândul la Ana numai vorbele ei îmi răsunau în cap,,Vrei sa fi iubitul meu"...m-am ridicat me-am luat leptopul şi când me-am deschis contul de facebook văd foarte multe notificări şi o cerere era de la Ana am rămas mască ,i-am acceptat cererea şi numai decât un mesaj de la ea:
-Hey frumosule te-ai gândit la propunerea mea?
-M-am gândit cum țe-am spus e prea devreme...i-am răspuns eu sec
-Bine te las frumosule şi să mă anunți când accepți,te sărut dulce!
-Bine pa :))
Am lasato pe Ana cu poveştile ei şi m-am apucat să o schițez pe muzica lu Katy Pery, are ceva aparte are o aură frumoasă dar să vedem pe parcurs cum e am mai fost îndrăgostit de genul acesta pareau cele mai sincere şi cele mai curate,dar după ce le-am cunoscut pe parcurs me-am dat seama cum sunt şti cum se spune ,,Pisica blândă zgârie rău"?M-am spălat pe dinți, m-am culcat ...Dimineața veni foarte repede ceasul suna ,,tring ,tring,tring"me-am făcut rutina care o fac în fiecare dimineață,îmi iau blugi albi rupțin un tricou cu mesajul,,La un moment dat ceva a mers rău"mi-am luat ghiozdanul,geaca de piele bascheți negri şi am plecat către şcoală,Ana se plimba pe strada mea crecă mă căuta când ma văzut i sa luminat chipul de copil blajin,am plecat amândoi discutând despre ,,povestea noastră de iubire".Eram aproape de şcoală un pui de cățel se auzea mă întrebam de unde vine acest sunet,mă uitam în stânga şi în dreapta, în față, în spate şi când mă uit în jos un pui mic de cățel alb cu pete negre ,l-am luat în brațe şi în a doua secundă un hingher vine către mine foarte supărat şi îmi spune :
-Al cuie câinele ăsta?
-Al meu.
-Da?Şi zgarda cu numele tău unde e?
-Păi acum mă duc să îi iau.
-Bine...
Mă îndrept către casă lăsundo pe Ana,ea me-a spus
-Unde te duci cum rămâne cu şcoala şi cu noi?
-Dute înainte te ajung imediat,şi cu noi țe-am mai zis o dată îți mai zic şi acum mai vedem.
Ajung acasă, mama se uită mirat la mine şi la pufoşenia din brațele mele
-Cine e micuțul?
-Un prieten de al meu,l-am găsit pe stradă .Pot să îl păstrez?
-Fiecare animal merită un cămin,normal că da!
-Mulțumesc foarte mult ,dar acum mă grăbesc trebuie să ajung la şcoală
-Bine,pa
-Pa.
Am ieşit pe uşă... am început să fug era o fată care părea timida fiind grăbit i-am dărâmat geanta cu carțile şi pe ea
-Hey! Ce faci uităte pe unde mergi!
-Scuzămă chiar n-am vrut mă grăbeam în drum spre şcoală.Şi apropo eu sunt Gabi, tu cine ieşti?
-Eu sunt Andrada,hai ridicămă macar atât să faci şi tu
-Şi dacă nu vreau?
-Lasă dulcegăriile şi serios ridicămă!
Am ridicato, am plecat eram mască wow... am ajuns în fața şcoli îmi fac curaj şi ajung în fața săli de curs era linişte ciocăn de trei ori,intru şi colegi mei butonau telefonul,îi întreb
-Proful nu a venit?
Îmi răspund toți
-Nu nu a venit
Mamă ce noroc am me-am spus eu în gând