Terrible love

Terrible love [pauză]

Era ultima zi de scoala. Razele blande si calde ale soarelui imi mangaiau chipul. Ma trezisem. 

Am mers la baie, am facut un dus scurt. M-am imbracat cu o rochita inflorata si cu o pereche de sandale cu toc. Mi-am facut parul, m-am machiat si am coborat la micul dejun .

- Uite-o pe printesa mea. Buna dimineata! a spus mama. 

- Neata mami. Dar tata unde este?

- A plecat la servici mai devreme. 

- Aha. 

Dupa ce am mancat, am si plecat la liceu. Afara ma asteptau Maya si Zayn, cei mai buni prieteni ai mei.

- Buna amandurora, am spus eu numai un zambet cand i-am vazut.

- Buna si tie, au spus amandoi in cor. 

M-am urcat in masina, in locul din fata, Maya era in spate, iar Zayn era la volan.

Ma gandeam numai la Zayn, dar nu stiam de ce. Eu am prieten, dar nu mi-l pot scoate pe Zayndin cap, nu stiu de ce. Era atat de sexy, si ochii lui albastri. Gandirea mea profunda a fost intrerupta de glasul lui. 

- Ash, hai. Am ajuns. 

- Da, scuze, ma gandeam la ceva. 

- La ce? intrebase Maya. 

- Eii, la nimic important, i-am spus eu. 

Eram in sala de curs, iar Ryan,iubitul meu, a venit la mine, m-a sarutat si m-a intrbat ce fac. Era putin ciudat, fiindca atunci cand m-a sarutat, nu am simtit nimic. 

- Ashley! Ma auzi? spuse Ryan. 

- Aa, da, bine fac. Tu?

- La ce te gandeai?

- Hm, la nimic. De ce intrebi?

- Erai cam distanta. S-a intamplat ceva? a spus el.

- Nuu, ce sa se intample?!

- Lasa. Deci, diseara, dau o petrecere, si vreau sa vii si tu. Asa e normal, doar esti prietena mea. 

Atunci, nu mai puteam minti. Nu mai mai puteam ascunde, eu il iubeam pe Zayn, dar nici nu ii puteam rani sentimentele lui Ryan. 

- Diseara?! Nu pot, imi pare rau. Am multe teme si trebuie sa scriu. 

- Neaparat in seara asta?

- Pai, da. Imi cer mii de scuze.

- Nu este nimic. Te inteleg.

Atunci, cand i-am spus, mi se rupea sufletul, era foarte trist, se uita in ochii mei si ii parea rau. Ce puteam face? Atunci intrase profesorul nostru de istorie.

- Buna ziua copii.

- Buna ziua! am spus toti in cor.

Minutele treceau, domnul profesor vorbea, dar eu nu ma puteam gandi decat la Ryan si la Zayn. Ma gandeam ca nu voi avea ce face. Sa le spun adevarul, sau sa incerc sa il uit pe Zayn.

Incetul cu incetul, cursurile pe ziua de astazi au trecut. Zayn, a dus-o pe Maya acasa si m-a dus si pe mine. Am ajuns in fata casei mele.

- Deci, nu vei veni la petrecerea lui Ryan?

- Habar nu am ce sa fac. Deci, nu ma pot decide. In fine, ma mai gandesc. am spus eu.

- Ok.

- Bine, hai ca eu plec.

- Fara sa ma saruti? spuse Zayn chicotind.

- Ok. Un pupic mic pe obraz.

Intentia mea fusese sa il sarut pe obraz, dar el intoarse capul, si l-am sarutat pe gura.

- Zaaayn. Nu iti este rusine? Ai prietena, domnule! Si eu am prieten. am spus eu putin nervoasa, dar totusi fericita ca l-am sarutat.

- Nu mai fac asa, sefa. a spus el razand.

- Bine. Aiaiaiaia. Eu plec, poate ne vedem diseara.

- Cum zici tu sefa. Pupici.

Intrasem in casa, direct in camera mea, ma schimbasem, si coborasem jos sa mananc.

- Mami, am venit. Mama? Tata?

Niciunul nicaieri. Am mancat, apoi am mers in camera mea. Imi facusem temele. Mai era o ora pana la petrecere. Ce sa fac? Sa ma duc sa mai mint, sau sa stau aici singura? Nu pot trai asa toata viata. Chiar nu pot. Incepusem sa ma imbrac. Ma imbracasem cu o pereche de pantaloni scurti de blug, un tricou cu umarul gol, imi facusem parul cu ondulatorul, ma machiasem. Nu vreau sa par egoista, dar aratam destul de bine. Imi luasem o posteta tip plic. Imi pusem in ea telefonul, luciul de buze, o oglinda si eram gata. Ajunsesem in fata usii, fiind gata sa plec. Vroiam sa stau un minut in oglinda sa ma admir, sa vad daca imi sta bine.