2.2

463 40 5
                                    

Nota autorului: finalul poveştii, capitol needitat.



Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.


      — Julian, nu ar trebui să facem asta!

     Vorbele mele îl răniseră şi fruntea i se încruntă, adâncituri puternice reeşind în lumina care venea de afară, de după perdele. Obscurul nu îi mai putea ascunde durere tăcută, chiar dacă nu vorbea, îl puteam simţi, cum inima i se strânge în piept şi elanul îi dispare, odată cu tot cheful. Nu suporta să mă vadă aşa de preocupat de nimicuri, însă al nostru nimic era un lucru de o importanţă uriaşă.

     — Opreştete, dă-mi drumul! Porunca lui veni ca o tornadă, însă nu i-am dat ascultare şi i-am blocat orice ieşire. Încă eram adâncit în el şi îi simţeam căldura. Nu puteam să las totul baltă, nu acum când aveam nevoie unul de celălalt. Despărţirea trupurilor noastre ar fi putut însemna o frângere totală, iar eu nu cutezam să mă risc să îl pierd, mai ales că nu ştiam ce ni s-ar fi putut întâmpla dacă aveam să ne certăm.

     — Nu! Julian, nu te mai eschiva, nu mă îndepărta. Chiar vrei să îţi dau drumul? Hm?

     Îşi plasase braţele în jurul gâtului mei, coatele sale apăsându-mi umerii. Întreg trupul său luase foc, atunci când îmi simţise organul adâncindu-se în el. Cum pielea noastră se atinge, iar buzele noastre se unesc într-un sărut sălbatic, acompaniat de glasurile noastre înfundate, guturale, care se strecoară parcă strangulate printre dinţii noştrii.

     — Eliot, Eliot... nu, nu! Mai adânc!

     Unghiile sale se înfipseseră în spatele meu, iar mişcările noastre, vivante şi nestăpânite, conturau emoţiile care ne cutremurau pe interior prin simple gesturi de iubire. Nu mai exista îndoială, aveam nevoie unul de celălalt. Eram doi poli opuşi, însă atracţia dintre noi era ireproşabilă, irevocabilă.

     — Te iubesc, Eliot! Nu vreau să mă despart de tine, niciodată!

     — Niciodată Julian, îţi promit!

     Îmi doream să ştiu dacă infinitul avea să fie de partea noastră, iar iubirea ce o fructificam împreună unul pentru celălalt avea să reziste mult timp.

     Totul păruse aşa de simplu la început, amintirile acelea erau dulci escapade acum.


Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Sketching SoulsUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum