Capitolul 1

28 1 1
                                    

"Viaţa nu trebuie trăită în aşa fel. " îmi spuneam în gând in fiecare zi în drum spre orele de balet.  New York, un loc minunat plin de veselie si energie.  Nu este nimic monoton aici, insa straniul îşi face simţită prezenţa în fiecare parte a acestui oraş spectaculos.  De ce?  Veţi afla.
       "Talent Unlimited High School" este un liceu de top în care talentele se pun în lumina reflectoarelor, numai prin voinţa şi răbdare.  Aşa am conceput dansul încă de la 5 ani.  Baletul pentru mine a fost numai si numai un mod prin care m-am putut exprima liber fără să aştept şi părerea celorlalţi. 
         "Niciodată nu voi pricepe unde vei ajunge cu dansul ăsta.. " îmi spunea mereu mama, care niciodată nu a reuşit să mã înţeleagă ,să se pună în locul meu.  Cu mare greutate am făcut-o să îmi dea voie să mă înscriu la acest liceu de prestigiu. 
          Fiind în clasa a 10-a nu aveam o viaţă aşa interesantă ca a altor adolescenţi.  Aveam doi prieteni de nadejde şi o familie care mă iubeşte.  Ce ţi-ai putea dori mai mult de atât ? Ştiu răspunsul.  Nu cred că ar fi o noutate, pentru ca tot liceul o ştie.  Bineînţeles nu o poţi uita pe Samantha, fata blonda cu ochi verzi care e populară şi placuta de toată lumea. 
       
 

       Crede ca e cea mai frumoasă fată din liceu, iar gaşca ei nu e nimic altceva decât o adunătura de copii care se dau bine pe lângă ea, doar ca sa ajungă şi ei la fel de cunoscuţi .Patetic, dar asta este, nu pot comenta. Încă din clasa a 9-a avea pica pe mine, doar pentru ca profesoara de dans spunea ca sunt foarte talentată şi în puţin timp voi avea ocazia de a participa la cel mai prestigios spectacol : Lacul lebedelor.
       Prietena mea cea mai buna,  Sherine,  imi spunea mereu să nu pun la suflet gesturile Samanthei şi să ma concentrez pe şcoala şi dans.  Ea este cea care mi-a fost alături la bine şi la rău.  Întotdeauna m-am putut baza pe ea. Noi două suntem la acelaşi liceu, doar că ea este talentata la desen, de aceea suntem in clase diferite.  Avem foarte multe lucruri în comun : ne place sa dansam, sa mergem la cumpărături, adoram plimbarile in parc si brioșele.  O cunosc de 10 ani şi intotdeuna am fost sincere una cu cealaltă. 
   
    Fiecare zi de liceu este exact la fel: aştept să se termine orele şi încerc pe cât posibil să nu o văd pe Samantha, deoarece refuz sã mai iau parte la o alta ceartă şi să fiu iar pedepsită.  Ultima data Samantha m-a lovit cu mingea de volei şi am lovit-o şi eu, iar ca urmare am fost trimise în biroul directorului, unde ne aşteptau dezamăgiţi părinţii noştri. 
     

     [.......] Eram pe hol cu prietena mea, Sherine şi ne aranjam cartile în dulap.  Mi-am luat caietele pentru ora de matematica zambitoare ,pentru ca abia asteptam să îi spun profesoarei ca am terminat toate temele ( îmi plăcea să învăţ pentru că nu îmi doream să fiu mai prejos ca ceilalţi)  până când  neatentă cum sunt m-am ciocnot de cineva.  Când m-am uitat mai bine cine era, am rămas cu gura căscată, nu ştiam ce să fac...


    Hey!  Sper că v-a plăcut acest capitol.  Nu prea ma pricep, însă sper ca vi se pare interesant.  Aşa e la început.  Vreau părerea voastră.

Dragoste cu năbădăiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum