Jurnalul unei Detective

Planificarea unei salvări

   În timp ce Chris îmi povestea ceva,eu investigam încăperea şi nici nu îmi păsa deşi dădeam impresia că ascult şi cel mai mic detaliu.Totul părea în regulă până am ajuns la raftul cu cărți.Am început să le ating până am dat de ceva metalic.Dar ce putea fii dacă o carte stătea acolo?O carte.Era ceva acolo şi eu trebuia să investighez.Am tras de carte şi am fost transportată într-un laborator.Super.Sunt o fană a experimentelor.Dar,de cum am intrat au apărut şi atleţii şi aşa zisul meu prieten Chris.

     Discuție:
C:Mă bucur că ai descoperit laboratorul.Aici va fi pus în plan ritualul.
Eu:Chiar că eşti singuratic.Doar un tip ca tine ar face ceva atât de stupid.
C:Crede-mă,îţi va plăcea să conduci lumea.
Eu:M-ar mira.
C:Odată ce vei fi soția mea,vei fi foarte fericită.
Eu:M-am îndrăgostit de altcineva.

    Povestea din perspectiva lui Venkman:

    Mă trezesc buimac şi încep să lăcrimez pt. că am lăsat o astfel de catastrofă să se petreacă.

    Nu ştiu de unde să încep.Noroc că
i-am implantat un dispozitiv de urmărire lui Scarlet.Acum,să vedem.Spune că este pe o insulă.Trebuie să plec.Traversez deșertul şi ajung într-un loc unde ştiu sigur că au înnoptat.Ajung lângă o apă şi observ în depărtare o insulă.Mă întreb cum o voi traversa.Observ că în apropiere este un pescar care are o barcă cu vâsle.Îl întreb dacă mi-o împrumută şi el îmi spune că mi-o dă definitiv.Ce om amabil.Acum trebuie doar să traversez.Totul pare normal până când observ cum nişte rechini robotici îndreptându-se spre MINE.După ce am vâslit foarte mult,am văzut acel castel minunat.Am auzit mai multe voci printre care şi a lui Scarlet.Nu vreau să risc să avem probleme aşa că voi aștepta apusul soarelui.Consider că este o mișcare mai inteligentă.