Capitolul 1

14 2 1
                                    

                                                "  Draga jurnalule

Amintirile pun stapanire pe mine, trecutul ma urmareste.. Tot ceea ce s -a intamplat acum doua luni m-a marcat. Moartea mamei este probabil cel mai dureros moment din viata mea... am ramas singura... a nimanui. Sunt doar o fata umblatoare pe acest pamant, fara a avea un rost, probabil ca multi dintre oamenii care se prefac ca duc o viata buna. Orfelinatul nu este cel mai bun loc de trai, insa prefer sa raman aici.. decat afara, unde din cauza diferentelor enorme dintre mine si societate, as fi probabil eliminata. "


Scriam randuri in jurnalul meu fara oprire, insa vocea subtire si pitigaiata a Amandei imi rasuna in urechi.

- Hailey, opreste-te imediat din ceea ce faci si hai la masa! spune si tranteste usa veche, de lemn,  in spatele ei.

  Cu o ultima privire la usa maronie, am reinceput sa scriu in jurnalul meu " ... poate asa mi-a fost sortit: sa traiesc printre acesti oameni care se poarta mizerabil cu copiii.. poate voi fi adoptata de o familie.. poate nu se va sfarsi la fel de urat precum mama"  mi-am sters lacrimile cu manicile de la bluza veche ce imi amintea de singura femeie care m-a iubit vreodata, singura persoana care si-a pus viata in pericol, doar pentru a ma salva... singura care a murit pentru mine. Fara sa-mi dau seama am inceput sa strang la piept singura poza pe care o mai aveam cu ea... sigura poza in care eram cu adevarat fericita. Lacrimile curgeau siroaie pe obrajii mei, iar singurul lucru pe care mi-l doream era sa fiu cu ea... adorm cu gandul acesta, nepasandu-mi de morala pe care Amanda mi-o va face deoarece nu am ascultat-o.


My happy endingUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum