Te cred.

2 1 1
                                    

Nu imi raspunde ba chiar sta cu spatele la mine.
- Ce ai patit ? O mai intreb o data de data asta mai dur.
- Tu ce ai, vrei sa fim prietene apoi ma lasi balta pentru cine un Smith nu este de incredere, iti dau un sfat pazesteti spatele. Si dupa ce imi arunca toate cuvintele in fata pleaca fara sa ma lase sa ii explic de fapt cum sta treaba.

Dupa ora ma duc la cantina pentru a.mi lua o salata nu prea imi este foame. Ma duc la o masa mai retrasa, arunc o privire la masa unde este An era acolo cu Tailar, Cata si Elis. Cata se uita la mine trist, An cu ura si Elis cu dezgust. Ok daca nu termina o bat. Ma ma joc cu salata care mi.am luato nu pot sa mamanc nimic.
- Mananca ai nevoie de energie. Imi ridic privirea si il vad pe Max care imi cere voie sa se aseze langa mine, il aprob printr.un gest al capului.
- Nu imi este foame. Spun scurt. Pot sa te intreb ceva ?
- Da sigur. Imi raspunde zambind
- De ce toti cred ca esti asa rau ? Si atunci ii dispare zambetul, isi impinge tava si se incordeaza.
- Mai bine mergem, nu pot sa iti spun aici. Si imi intinde mana iar eu o accept. Toti ne priveau mai ales An care dadea dezaprobant din cap si Cata care vroia sa se ridice dar il tinea Elis. Am iesit afara din cantina si am mers in parcul de langa liceu. Ne asezam pe o banca si ii fac semn sa inceapa.
- Ok deci toti ma cred un nesuferit si un om de nimic din cauza unui accident mai vechi si cred ca si din cauza asta ma urai si tu. A luat o gura mare de aer apoi a continuat. In ziua accidentului lui Derek. Cand am auzit numele fratelui meu mi.am tras mana din mana lui si m.am incordat. Nu ma intelege gresit regret ca ai trecut prin asta dar nu am fost implicat in acel accident, am fost omul nepotrivit la un moment si mai nepotrivit . Treceam pe acolo cand am auzit focuri de arme am coborat din masina si am vrut sa vad ce se intampla dar a venit un barbat si mi.a pus pistolul la pampla a zis sa urc si sa conduc pana la periferia orasului dupa ma pus sa ma dau jos si sa ii las masina eram speriat nu am stiut ce sa fac i.am lasat masina si a plecat, de atunci toti cred ca am fost complice la moarte lui Derek. Nu am stiut ce sa intamplat pana cand a venit politia peste mine. Iti jur ca nu am stiu nimic si in plus nu aveam niciun conflict cu Derek .
Avea privirea in pamanat cand povestea dupa ma priveste, in ochi lui se vedea sinceritatra si regrrtul.
- Max te cred nu stiu de ce dar te cred.
- Multumesc si sincer imi pare foarte rau.
Se ridica si ma ridic si eu ma ia in brate si eu ii iau pe el. Dupa ce stam asa o vreme ma ia de mana si margem in curtea liceului dar nu intram bine ca ne intampina Cata si Mark.
- Ia.ti mana de pe ea, Javra. Spune Mark cu ura in glas si accentuand ultimul cuvant.
- Mark lasa.ma sa.ti explic. Spune Max calm.
- Nu ai ce cauta cu ea, nu ai voie sa vorbesti cu ea, nu ai voie nici sa te uiti la ea. Incepe Mark sa tipe la Max, ok cred ca exagereaza nu mai am 5 ani sa imi poarte el de grija.
- Mark inceteaza lasa.ma sa iti explic ceva...
- Nu. Si ma trage de mana atat de tare incat era sa cad daca nu ma prindea Max.
- Sa nu mai indrasnesti sa ma mai atingi, te.ai schimbat Mark ce dracu ai . Il iau pe Max de mana si plecam mergem in parcare unde ne urcam in masina si plecam.

La media Max.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Oct 07, 2016 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Umbra trecutuluiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum