~ Ascultă-ți inima~

Capitolul 3

În poză Evan

- Da Ethan.

- Hei Caroline. Ce faci?

- Mă pregăteam să merg să beau o cafea.

- Oh..singură?

- Nu , cu Evan.

- Iubitul tău?

- Nuu , Doamne , râd eu. E un..coleg , ca să zic aşa.

- A..ok. Atunci nu te mai rețin.

- Dacă vrei vino şi tu. Îți voi trimite adresa printr-un mesaj.

Ethan aprobă , după care închid şi îi trimit mesaj cu adresa. Îmi pun casca pe cap şi mă urc pe motorul care era parcat în fața casei , demarând în trombă. Merg pe drumul cel mai lung , dorind parcă să mai simt încă o clipă adrenalina înstalată de cei 120 km/h. Voiam să zbor , asta mă făcea să mă simt liberă , lipsită de griji şi probleme. Lipsită de sentimente. Da , voiam să nu mai simt nimic. Uram că îl iubesc. Era ca o otravă pentru sufletul meu care , deşi îmi e greu să recunosc , e aşa fragil. Încă mă întreb , după un an , cum de o suportă pe blonda aia. Ajung în față şi cobor de pe motor , scoțându-mi casca. Mă îndrept spre intrare cu ochii în telefon şi împing uşa masivă din sticlă. Caut cu privirea masa la care stă Evan şi mă duc spre ea. Toate privirile sunt ațintite când spre mine , când spre el. Am mai fost văzuți împreună , dar tot se întoarce lumea şi şuşoteşte când suntem unul în preajma celuilalt. Regina şi regele motocicletelor de curse ilegale s-ar presupune că sunt împreună , însă noi nu avem astfel de legături. Apropiată de masă , el se ridică şi mă sărută pe ambii obraji.

- Ce mai faci? întreabă el chiar foarte bine dispus , strângându-mi umerii.

- Mai lasă-mă şi tu cu buna asta dispoziție , spun iritată şi mă aşez pe scaun aproape dezechilibrându-ma.

- Ce s-a întâmplat , scumpo?

- Amber , îți spune ceva numele ăsta?

- Oh..târfa aia blondă? pufneşte iritat. Doamne , cât mă enervează. Dar las-o acum pe ea , hai să-ți vorbesc de noua plimbărică care va avea loc în câteva zile.

Se opreşte din respirat pentru o clipă , iar eu mă uit curioasă la el şi văd că ochii lui sunt îndreptați spre intrare , la fel ca privirile tuturor celorlalți. În uşă stătea Ethan , scanând cafeneaua. Îi fac cu mâna ca să observe unde mă aflu , iar el vine spre mine cu un aer detaşat , mâinile fiindu-i în buzunare , timp în care zâmbeşte necontrolat. Mă ridic de pe scaun şi îi îl îmbrățişez , corpul meu parcă tânjind după căldura corpului său.

- Evan , el e Ethan Grey , un bun prieten , rostesc cuvintele răspicat accentuând cuvântul "bun" , iar Ethan , el e Evan Stars , colegul meu de plimbări , spun privindu-l cu subînțeles , iar lui Ethan îi strălucesc ochii , făcându-mă să îmi dau seama că s-a prins despre ce e vorba.

Băieții îşi strâng mâinile şi se aşează amândoi pe scaun , Ethan făcând semn chelnerului să se apropie de noi. El îşi comandă o cafea fără zahăr , iar eu doar un ceai de lămâie , nesuportând cafeaua.

- Bun , Carly , şi cum ziceam , spune Evan atunci când băuturile ne sunt aduse , iar chelnerul se retrage , în maxim 5 zile , vom participa la o plimbărică pe o pajişte la 25 km de aici.

- Interesant , murmură Ethan înaintea mea. Ce este în joc?

- În primul rând , viața fiecărui participant , iar dupaia arme , prafuri şi țigări de contrabandă , spune Evan entuziasmat şi zâmbind drăceşte , ultima parte şoptind-o.

- Ar cam trebuii să ne cărăm de aici , spun obervând că lumea se cam uită la noi , apoi îmi pun mâinile pe masă şi mă aplec spre ei. Haideți la barieră.

Ethan este puțin nedumerit , iar eu aleg să îl ignor. Ies afară din cafenea imediat după ce Evan plăteşte cafelele şi ceaiul meu şi mă urc pe motor. Îmi pun casca după care mă uit în jur pentru a-l căuta pe Ethan. Îmi face cu mâna dintr-un Porsche 918 aşa că îi fac semn să mă urmeze. Să vedem dacă puteți ține pasul , domnule Grey. Demarez în trombă , lăsând în urma mea un nor imens de fum şi ies pe şosea. După 3 km , timp în care Ethan era în spatele meu ca şi cum viața lui ar depinde de mine , cotesc brusc la dreapta pe un drum de țară , urmărind cum Ethan se duce glonț în față. Mă opresc şi mă uit în urmă , văzând că a reuşit totuşi să observe că nu mai sunt în fața lui. Râd atunci când îi văd expresia feței şi pornesc iar în față. După încă câteva minute de mers , ne oprim în fața unui depozit. Mă dau jos de pe motor , în acelaşi timp scoțându-mi casca şi îl blochez. Ethan se dă şi el jos , neblocând maşina.

- Ar fii bine să o încui , asta dacă vrei să îți mai vezi jucăria , spun zâmbind drăceşte.

Ethan chicoteşte , apoi îşi blochează şi el maşina. Îi fac semn cu mâna să facă linişte apoi să mă urmeze. El face întocmai aşa că ne îndreptăm spre intrarea depozitului. Deschid uşile mari din fier cu greutate , provocând un scârțâit menit pentru a speria şobolanii. Merg în față , sunetul bocancilor mei făcând ecou în încăpere , iar paşii lui Ethan abea auzindu-se.

- Bun , trebuie să îl aşteptăm pe Evan , el are chei de la uşa asta , spun făcând semn spre o altă uşă. Ai întrebari? spun scărpinându-mi ceafa şi regretând oarecum faptul că l-am târât în asta , nefiind încă sigură dacă îşi poate ține gura în legătură cu tot ce a auzit la cafenea.

- Glumeşti? În oraşul meu natal şi eu participam la curse ilegale , spune etalându-şi zâmbetul minunat. Bine...eu defapt le reparam sau îmbunătățeam maşinile , fiind plătit foarte bine.

Uşile pe care am intrat mai devreme se deschid , iar pe ele intră...

Am făcut câteva modificări la nume. Evan Stars este fostul Lance Dawson sau cum l-am numit..păreri? Cine credeți că intră?