4.Evoluarea

208 16 3
                                    

„Când vorbeşti, spui o poveste. Când asculţi, aduci o mângâiere."
- Dale Carnegie

                              Chapter 4

O migrenă cruntă mă obligă să mă trezesc din visare și privesc amețită baldachinul patului frecându-mi fruntea frenetic cu podul palmei.
Voiam să plâng la gândul că azi aveam să mă duc la birou și să-mi petec toată ziua cu capul între hârti . Monotonia din viața mea îmi dădea de furcă de fiecare dată în zorii zilei atunci când tot ce voiam era doar să mai trag puțin de timp și să mai lenevesc câteva minute în pat.

Absentă privesc ceasul de pe noptieră și stupefiată realizez că e ora unsprezece jumătate.
Primul instinct e să scot o înjurătură porcoasă și sar ca arsă din pat îndreptându-mă glonț spre baie. Am pierdut o jumate de zi dormind, în toată viața mea mi s-a întâmplat doar de două ori să întârzi la birou însă niciodată din vina somnului. Înainte să mă întreb de ce nu mi-a sunat nenorocita de alarmă deschid ușa dormitorului și dau față în față cu o prezență masculină întunecată.

Țip puternic. Pentru câteva clipe inima mi se oprește in loc și tresar precum o pisica speriată sărind câțiva pași în spate. Somnoros și îmbrăcat doar într-o pereche de pantaloni de trening ținea în ambele mâini o tavă argintie cu cafea și câteva fructe.

- Ce dracu cauți în casa mea ?! Mă răstesc cât pot de tare din străfundurile plămânilor și în următoarea secundă îmi pierd echilibrul dar o apuc pe gorila din fața mea de braț și revin la normal. Starea de nervozitate mă acaparează din plin iar expresia lui neutră mă provoacă să-l iau la bătaie în pragul ușii.
- Calmează-te, m-am gândit că ți-ar prinde bine o masă de dimineață, ești cam slăbănoagă.
Îi ignor remarca idioată odată cu zâmbetul mârșav de pe buze și scot un sunet de disperare împingând-ul cu forță din fața mea. Nu mai stau să-l privesc cum încercă să nu scape tava pe jos și val vârtej mă îndrept spre sufragerie.
- M-ai speriat de moarte ! Dacă te loveam ?!
Îi aud pașii apăsați în spatele meu și un alt șoc mă cuprinde la vederea pernei și a paturei aruncate neglijent pe sofa.

Rămân mută careva momente încercând să meditez dacă nu cumva am făcut ceva ce aveam sa regret însă oricât de obosită puteam să fiu aseară aş fi simțit o prezență străină în dormitorul meu, sau mai exact în patul meu.
Mă întorc pe călcâie spre bărbatul din spate și îmi strâng palmele în pumni hotărâtă să-l fac să regrete decizia de a intra nepoftit în casă și mai ales cel mai probabil prin efracție.
- Ai dormit aici ?! Întreb vizibil iritată iar nemernicul tatuat ridică impasibil din umeri. Îmi pun mâinile la frunte dramatică și sunt la un pas sa îl pălmuiesc.
- Ar trebui să-mi mulțumești că nu am dormit lângă tine in pat, la ce somn adânc aveai nici o bomba nu te mai putea trezi.
Mă atacă degajat și îl urmăresc cum pășește spre canapea lăsându-şi toată greutatea și apucă tava cu mâncare privind-o apreciativ frcându-şi palmele.
- Nimeni nu intră în casa mea prin efracție Ward ! Mi-ai spart cauciucurile, ai anulat alarma telefonului, m-ai urmărit câteva zile bune și să nu mai spun că aproape m-ai şi omorât atunci când conduceai ca un maniac al șoselelor neregulamentar ! Începusem enumerarea impresionant de calmă, și am sfârșit-o scuipand cuvintele.

- Eşti cu adevărat regina dramei, nu ?
Într-un impuls necontrolat mă îndrept spre el acaparată de furie și îi apuc tava din mâini aruncând-o fulgerător de repede pe podea.
Urmează un sunet ce îmi zgârie timpanele iar acesta mă privește nedumerit cu ochii bulbucați. Iau o gura mare de aer înainte sa îl iau din nou la rost însă nu apuc sa scot primul cuvânt ca soneria se face si ea auzită. Amândoi ne îndreptam atenţia spre ușa de unde zgomotul era provocat.

- Theresa ?!
Vocea mamei mă striga insistent și brusc intru in alertă panicându-ma. Pe faţa bărbatului își face apariția un zâmbet drăcesc iar inima mi se oprește.
-În dormitor, acum ! Șușotesc anxioasă apucându-i de jos costumul cu care era imbracat ieri. Acesta execută cerința mea rezervat și îi arunc hainele înainte sa închidă uşa în urma lui asemenea unui jucător profesionist de basketball.

Atracție NecondiționatăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum