Doctorul mi-a spus că....

8 2 1
                                    

         Mă aflu pe o targă rece,încerc să respir ,dar un tub este înfipt în corpul meu,încerc să-mi mișc mâinile și trei doctori se mișcă pe lângă mine suspect,primul ținea o carte în mâini,purta ochelari și avea un păr negru,hmm,un aspect asiatic,al doilea,avea ochii albaștri și un păr roșcat în care mi-aș fi înfipt degetele chiar și în această clipă,el era tipul doctorului alarmat,îmi ridica mâinile și le lăsa jos negând fiecare lucru care îi trecea prin minte,al treilea avea aripi lungi și aurii,părul blond și cârlionțat și îmi zâmbea într-un mod amuzant,avea în mână doar un bilețel de hârtie.Mă alarmez,încerc să mă mișc ,dar o asistentă mă ține de mâini,mă zbat,gem,dar fără rezultat,sunt dusă într-o cameră,văd un ac și intru într-un tunel negru.

    Sunt pe jos,o podea rece ca gheața,cu mâinile caut orice se poate aprinde,un chibrit,o făclie o lumânare sau doar o bucată de hârtie,prind ceva în mâini,o lanternă,caut un buton și puff,în fața mea este acel doctor cu aripi.

  -Bună,draga mea,Eliade.

 Arunc speriată lanternă,pouc,se aude un pocnet de degete și tunelul devine o cameră spațioasă și goală.

  -Te rog,ia loc.

  -Unde?Nu este niciun scaun aici.Cred că îți bați joc de mine,sigur sunt la camera ascunsă.

 -Trebuie doar să te așezi.

       Am întins mâna care încă tremura și am prins ceva cu toate că nu-l puteam vedeam,scotea un sunet ca al unui scaun,în final,m-am așezat pe...nimic..M-am uita în stânga ,apoi în dreapta,camera a început să se solidifice color,apoi material,stăteam în fața unui birou făcut din lemn de cireș,picioarele atingeau niște hârtii albe,toată podeaua era înțesată de hârtii și dosare.

    -Eliade  Blanche,acum vom vorbi despre starea ta.Să lăsăm la o parte tristețea și greața,acum ești moartă.

  -Ce?

 -Moartă,nu cred că este nevoie să spun pe litere,deoarece ești o persoană în deplinătatea facultăților mentale.Ai fost selectată din patru milioane de oameni să trăiești încă o lună.

 -O lună?

  -Da.O lună în care să faci tot ce-ți dorești.Acum te rog,ridică-te,te voi duce în camera ta.

  Ridicându-mă de pe scaun,camera pliă de hârtii dispare,mă apropii de o ușă,înainte de a ieși,îl mai privesc încă o dată.

    -Cine ești?

  - Eu?A,da,sunt Peter Angel,doctorul tău .


        

  


O lună de distracțieUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum