Tripleții Walker

#6 ||needitat

Nu inteleg ce se intampla...Cum a reusit sa ma faca sa rosesc e dubios...Eh, nu inteleg acum nu o sa inteleg nici daca imi pun intrebarea iar pentru ca ma doare capul....Incerc sa uit de cea ce s-a intamplat mai devreme si ma gandesc sa imi concentrez atentia spre drum.Imi indrept privirea  spre geamul din partea mea.Incerc sa uit de durerea asta nenorocita pentru ca ma doare al naibii de tare...

-Ce noroc ai avut pentru prima ta zi aici

Spune baiatu' carliontat care sigur e britanic pentru ca are tenul extrem de deschis, cam...Ca al meu.Scrancesc din dinti si stramb din gura pentru ca ma doare rana...

-Vrei sa iti dau tricoul meu?

De ce pana mea vrea asta sa imi dea tricoul lui?!Ma stramb neintelegand care-i problema lui.

-Pentru rana , la ce te gandeai frumoaso?

Spune si ranjeste pervers.O doamne, ce s-a inteles...Spus si imi las capul in jos pentru ca am rosit din nou

-Hey, esti frumoasa , nu trebuie sa iti ascunzi fata.Mai ales cand rosesti!

-Inceteaza!

Spun si imi pun mainile pe fata.Of, cum mai reusesc eu sa scap de roseata

-Cu ce sa ma opresc?

Spune si ranjeste din nou.Imi dau ochii peste cap

-Cand ajungem, apropo?Si poti sa iti iei tricoul inapoi, nu l-am pus pe rana si nici nu o sa am de gand sa o fac!

Il ia dar nu il pune pe el.CE NAIBA?!Isi pune alt tricou prin care i se vad muschii.Pff, ce increzut!Si la ce ii trebuie atatea tatuaje?!

Problema lui...Sper sa nu fie toti asa de...Increzuti!.Ajungem la sediu si il observ pe Louis si un domn care mi se pare cunoscut imi ascund colierul, cine stie poate sunt si obsedati de argint...Acest colier n-are o valoare extrem de mare dar pentru mine are una sufleteasca, mi l-a dat unchiul meu Dom cu care ma intelegeam de minune...Tot timpul se certa cu tata pe subiectul masini...
-Buna!Eu sunt Perrie si imi pare rau, daca o sa va tabacesc adversarul ala nenorocit.Sa se ia de oricine dar nu de familia si prietenii mei!Sunt cel mai valoros lucru!Si imi cer scuze din nou dar eu am invatat de cand m-am nascut ca asa este!Si asa am si simtit de atunci pana acum!Daca v-am creat probleme si o sa va mai creez probleme este pentru ca s-a luat de cine nu trebuie individul asta!

Spun si pipai colierul sa ma asigur ca este in siguranta.Nu mai il ascund, n-am de ce!Trebuie sa ma cunoasca cu adevarat, iar acest colier face parte din mine!Este tot ce am de la familia mea.Domnul acesta imi aminteste de cineva, ii strang mana si tresar, apoi rămân blocată.Îmi amintesc atunci când am fost luată de la parinții mei., mi-a zis că la 18 să vin sa îl bat la o cursă de mașini . Frate ! Aveam doar 7 ani!Ce să îmi mai amintesc?!Mai era un băiețel lângă noi .A plâns și a încercat să ne ia de la domnul ăla, țipa și o striga pe mama dar și pe tata.A fugit foarte repede sa îi aducă dar când s-a întors, presupun că noi nu mai eram.Scrâncesc și îmi strâng ochii , îmi mușc buza.Mi-am amintit fața lui.Îmi vine să plâng, îmi amintesc cum dădeam cu picioarele și cu pumnii în bărbatul care mi-a ruinat viața dar la vârsta aia fragedă nu puteam sa îi dau vreun sentiment de durere.Știu!O să mă duc la cursa aia după ce îmi scot glonțul.Tremur de frică și nervi în același timp.Mă zguduie Jade

-Ești bine?

Îmi șoptește îngrijorată

-Păi știi...Am piciorul rănit.Mă simt destul de normal

Spun pe un ton ironic

Îmi face semn prin care îmi arată piciorul rănit, înteleg ce vrea să îmi spună.Fug pe coridor , mai mult alunecând și dau de un domn, care seamănă cu cineva, dar nu pot sa îmi dau seama cu cine.
-Domnule , îmi puteți spune unde îmi pot dezinfecta rana?
Îl intreb și mă uit în ochii lui încercând să nu cad pentru că piciorul îmi este complet amorțit din cauza glonțului

-Sigur.Cum te numești?Numele din certificat, întreb pentru că ești nouă
Spune cu un aer încrezător.Și el se uită la mine și râde

- Perrie Hadid.Am fost adoptata și nu știu numele adevărat al meu și nici nu mă interesează , deci...Și pe sora mea o cheamă Jade Hadid , este și ea aici.Acum, pe unde o iau?
Spun și ridic o sprânceană întrebător

-Pe coridor drept înainte și stânga

Spune și se uită la mine foarte serios și pleacă.Ce om, probabil crede că m-a speriat, dar nimic nu mă sperie, în afară de rollercoast-ul ăla oribil, desigur...
Încerc să mă duc unde mi s-a spus și nu mare mi-a fost mirarea că a venit băiatul acela arogant.

-Ai nevoie de ajutor , iubire?

Spune cu un zâmbet care îmi vine să îl șterg de pe față.Nu suport persoanele așa de...Pline de ele.Și se vede de la o poștă că el este unul din ,,acele persoane"
-Nu , mulțumesc.Mă descurc și singură.Și dacă îmi mai spui o dată așa o să te fac să...

Spun și mă enervez, ce porc! M-a și întrerupt

-Dacă are legatură cu patul , atunci sunt de-acord.

Dau să plec crezând că a înțeles carliontatu chiar dacă nu m-a lăsat să termin.Mă ia pe sus
STAI, CE?!Tocmai i-am explicat ca n-am nevoie de ajutor.Ugh!Trece o fată și îi face cu ochiul.Pff, acum îl cred și afemeiat.Am să trec asta la lista lucrurilor care mă enerveaza la baieți...

-Pfff, vrei să te mai refuz o dată ca să înțelegi că nu doresc ajutor, mai ales de la un nesimțit, pervers, afemeiat , idiot și lista poate continua dacă dorești ... 

-Nu primesc refuzuri.Fac cum vreau pentru că așa e mai bine , ,,domnișoara arțăgoasă"

-De ce nu primești refuzuri?Îți rănesc orgoliul sau ce , ,,domnul știe-tot" ?
Spun și incep sa râd ironic

-Haha, foarte amuzant dar acum să ne ocupăm de glonțul tău domnișoară...

Hei ! Daca aveti idei pentru continuarea capitolului le primesc . Puteti da idei daca vreti despre > un personaj nou , pentru ce o sa se intample in continuare ... Diverse ... Sper ca va place cartea :)