Începuturi

29 2 3
                                    

Sufletul mi-e impaienjenit ascunzand in tacere acelesi sentimente...Ma sting usor la gandul ca pasii tai imi sunt straini şi ca ca bratele tale rasfata corpul altei femei. Buzele tale umede si netede nu ma vor mai saruta ca alta data, ci ma vor improsca cu vorbe aspre şi ură cerandu-mi socoteala pe nedrept...presimt sfârsitul. Prin minte imi trec siruri de pasari, fiecare pasăre are menirea proprie .Cu privirea impietrita si cu ochelarii pe nas ascult fiecare grai, diferit dealtfel, cu noi sperante si ganduri!Intotdeauna am ascultat păsările!Uneori sunt linistite, alteori zboară in toate părțile debusolate căutând raspunsuri. Sunt momente cand nelinistea se propaga prin intermediul meu si asemeni energiei arunc cu elecroni fara discernământul că pot răni in jur.De ce atâta analiza...De ce atatea idei sfâșietoare care trec în slow motion si care ma macină pe dinăuntru. Mii de intrebari ale caror raspunsuri le caut, mii de zâmbete pe care mi le-ai smuls fara mila, amintiri care ma lovesc din plin la fiecare pas: Doamne ce frumos a fost!
Prima intalnire ,fluturi imi napadeau stomacul, ochii imi erau limpezi si zglobii,au licarit cand te-am văzut, imi amintesc ca in corpul meu era foc de artificii. Era Pastele, era soare nebun cum imi place mie.Suprizele stăteau la coada pentru mine .Mă trezesc cu noaptea in cap sa ma duc la  biserica ca in fiecare an.
"Hai ba sa mai vedem si noi lumea imi ziceam eu si prietenii mei,asa e la tară, transformi orice sărbătoare in oportunitate.Ma plictiseam, ce-i drept,mă plictiseam tare.Dupa un timp țintesc un baiat necunoscut prin cutrea bisericii, ma prefac ca nu l observ, desi imi zburda privirea înspre baiatul misterios. Si acum ma gandesc daca ti-am trimis semnale in mod inconstient...Cumva te-am atras catre mine, te-am ademenit eu cumva.
Te apropii usor de mine venind la pachet cu zâmbetul ala care m-a năucit. Cu un ton care emana caldura si siguranta zici cu un aer usor zglobiu: "Ciocnim ?"
Zâmbesc ca încolțita fiind si ma intimidez usor, ma fastacesc si aproape uit ca tata mi-a dat un ou tare dimineata inainte sa plec de acasă.
"Now is your turn,baby".

Sunt convinsa ca am sa castig, doar tata e expert in asa ceva. Petrece luni intregi sa-si examineze ouale din cofrage puse bine ca nu cumva sa i le amestece mama sau sa le arunce in oala cu mancare , urmareste chiar si gainile prin curte. Are o mica obsesie pentru asta. Desigur, el nu recunoate. In ziua de Paste  in fata bisericii parca se desfasoara un campiont al oualor, vezi avalanse de fete triste sau dimpotriva chipuri fericite. Chiar si copii iau treaba asta in serios si incep sa goleasca cosurile mamelor sau bunicelor in cautarea norocosului.  

Cum spuneam, am castigat ca sa zic asa. Ma simteam minunat.Dupa cateva priviri aruncate, te declari invins si iti iei ramas bun. Imi aud prietena chicotand in dreapta mea: "Ce se intampla Jane, ai ramas cumva blocata?Ce ranjesti asa ?"Ma prefac serioasa si ii dau replica repede:"Nu ai vazut si tu ce fata amuzanta avea ?"

"Oare ce se intalpa cu mine?Cine e baiatul asta si ce efect are asupra mea ?"
In timp ce eu imi toceam creierii analizandu-te si încercând să găsesc ipoteze si solutii apari cu zâmbetul ala tamp pe buze : "Am venit sa-mi iau revansa !" Facand abstractie de vorbele tale, vocea din capul meu isi contnua prelegerea.
"Nu esti prea norocos,baietas!" .Inca nu a reusit nimeni sa mi sparga oul meu rosu de la tata.O sa iei bataie.Din nou.Si un ras malefic se aude pe fundal.Imi scutur putin capul si din nou incep sa zambesc ca disperata , iar tot ce pot sa scot din gura e: "Sigur!" Pe bune ?? Ceva mai inteligent nu puteai si tu sa scoti pe gura aia?Am ciocnit din nou.

Din nou, nu m-am inselat.
De atunci imi tii mintea ocupata si ma faci sa te visez toate noptile langa sufletul meu.
   Trecuse 1 saptamana,începusem sa ma consolez cu ideea că ai fost doar o piesa din peisaj, ca ai aparut ca mai apoi sa dispari.Nu mai aveam cum sa te reintalnesc.Ma dădusem aproape  batuta.Aproape. 
    Peste câteva zile trebuia să merg la ziua aniversară a vecinei mele,doar era vechea mea prietena. Îmi spuneam râzând ușor:"Opaa, în seara asta întâlnim fețe noi!" Îmi pun bocancii negri  de piele, jeanșii atinși subtil de gheruțe de pisicuță, camașa mea preferată și pornesc către  poarta să imi aștept prietenul cu care urma să mergem spre locație.Marius, un dragut ca dealtfel reuseste cu exactitate să întârzie o jumătate de oră. Îmi amintesc că m-am mai si sărutat cu el toamna trecută, mă plăcea nebunaticul...Cât de dezamagit a mai fost. Acum ne comportam de parca nimic nu s-ar fi intamplat.

Tot asteptandu-l pe Mircea,care facea tot posibilul să ma enerveze, am  inceput  cu grija a răsfoi una din cărțile pe care trebuia  sa i le ofer prietenei mele din copilărie."Me before you".Detestam iubirea in vremea aceea, o consideram vaga si ireală, consideram îndrăgostiții niste ametiti care se abat de la traiectoria vietii alergând dupa fluturași si poienite pline de tamaioare.Ma depasea complet subiectul iubire si tot ce tinea de el, eu aveam logica proprie.„ Sa fii indragostit inseamna sa plutesti, deci esti cu capul in nori, ceea ce inseamna ca nu stii pe ce lume traiesti, iar in final esti prost !"

Ma hotarasc sa-l sun pe Mircea.Sar peste introducere si incep direct:"Mircea, ce faci ma, mai vii maine ? "Mircea se auzea in telefon infulecand si strigand de la departare: "A facut mama clatite, nu turba ca vin. Iti aduc si tie, daca te porti frumos!"

"Haaai, odata si lasa palavragealaa!"asa face Mircea asta e un pampalau cu capul in nori, sa mai citesc 1 capitol, pote se ia si la mine iubirea din cartea asta ! Citeam linistita cand deodata aud clacsoane nebune la poarta.Era Mircea. In sfarsit .

"Mircea, o faci intentionat ?Nu e frumos sa intarziem ."

"Stii ca nu-mi pasa,Jane. Oricum presimt ca e cea mai nasoala petrecere ever.Eu vreau doar sa agat vreuna pe acolo, soldatelul meu vrea actiune."

"Termina odata cu copilariile si hai sa mergem . A, mi-ai adus clatite?"

"A, ba...am uitat!Iarta-ma !dar daca vrei te scot in oras la o clatita. Ce zici?"

"Hai scuteste-ma !Lasa palavrageala.SI calc-o !"

Si asa pe ritmuri de muzica comerciala de la radio ajungem la destinatie.

"Sa inceapa distractie" . Tipa Mircea la urechea mea. 

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Sep 03, 2019 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Fantasma timpului piedutUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum