Am citit toate povestirile voastre! Interesante! Mi-am dat seama ca am si eu atat de multe, zeci chiar, ma refer la lucruri care mi s-au intamplat mie sau auzite de la altii!
Eu o voi spune pe cea care m-a marcat si nu stiu nici azi ce sa cred exact!
Stiti ca la tara povestile astea mai creepy sunt la ordinea zilei. Intotdeauna auzim batrani povestind niste intamplari de ti se face pielea gaina!
Cred ca aveam vreo 9-10 ani. Eram la tara si seara obisnuiam sa ne strangem mai multi copii si tineri in general sa povestim. Intr-o seara, unul din vecini, ceva mai mare, cred ca avea vreo 19-20 de ani pe vremea aia,
a inceput sa ne spuna niste chestii mai ciudate.
Un fel de ritualuri. Ne spune ca daca seara, dupa ce s-a intunecat afara, deschidem usa la o camera din casa si pe intuneric rostim din prag: "Dracule, vino si te lupta cu mine", in acea noapte, la ora 12 fix il vom vedea.
Imi amintesc ca radeam noi toti dar nu prea. Ne-a mai spus si alte "porcarii", dar eu, cum eram mai "ciudata" si intotdeauna dornica sa experimentez tot felul de "pericole", am bagat la cap ce a spus.
Vroiam sa vad ce si cum. Si ma pune ... sa aplic ritualul. Pe la 10 deschid usa la un dormitor in care nu obisnuia sa doarma nimeni, zic fraza si ma pregatesc de culcare. Dormeam cu mama.
Deja uitasem faza cand am adormit. Si simt la un moment dat ca sunt trasa din pat, ca trage cineva de mine, de picioare, deschid ochii si...
vad o aratare, exact cum vedem noi acum in filmele de groaza, mai puerile, o chestie cu ochii rosii si coarne si tinea ceva in mana, era negru... "ca dracu'" vorba aia si cat peretele de inalt.
Vroiam sa tip, dar nu puteam, adica nu ma auzeam tipand, ma intorc spre mama care dormea linistita langa mine. Eram deja pe marginea patului si nu imi puteam lua ochii de la aratarea aia.
Am vrut sa fac cruce, dar nu simt ca nu pot sa imi misc mainile. Mi-am adus aminte ca spunea o batrana care mai avea grija de mine cand era mama la serviciu, ca daca imi este foarte frica sa imi fac semnul crucii
si daca nu am cum sa il fac cu limba.
Am facut semnul crucii cu limba, din instinct cred si brusc dispare "chestia". Nu stiu, dar eram atat de socata, nu spaima in sine, ci ideea ca nu am crezut nici o clipa ca ar putea fi real.
Vedeam ca sunt treaza si nu e vis. Cand m-am uitat spre ceas am vazut ca era 12:01. Nu am mai dormit pana dimineata si nici nu am spus "patania" cuiva.
Dar imi amintesc de ea mereu si ma intreb si azi, oare a fost ceva legat de subconstient, un vis care a parut atat de real incat... Nu stiu, dar a fost strange and creepy
CITEȘTI
Ai auzit de asta?
RandomPicurii de sudoare mi se extind pe fata, poate a fost un vis sau poate propriia realitate , inca o vad cum sta intr-un colt intunecat al camerei mele soptindu-mi cum ve-tii muri.