Cum a început totul..

Prima zi de scoala

    Eu sunt Harry , am doar 7ani . Locuiesc impreuna cu matusa mea Petunia si unchiul meu Vernon Dursley  . Acestia au un fiu Dudley Dursley , el e rasfatatul familiei , primeste tot ce doreste . Dudley are doua camere mari la etaj pline ochi cu jucari haine si electronice de ultima generatie pe cand eu dorm in debaraua de sub scara . Familia Dursley locuieste pe aleea Privet numarul 4 . Matusa si unchiul meu mi-au spus ca s-au pricopsit cu mine dupa ce  parinti mei au murit intr-un accident de masina iar eu am scapat doar cu o cicatrice in forma de fulger. Acestia se comporta urat cu mine punandu-ma la treaba prin casa .
   
    E dimineata soarele de abia a rasarit gonind stelele de pe cerul rosiatic. Matusa Petunia ciocani furios in usa debaralei de sub scara facand ca toata incaperea sa se clatine :
    - Trezeste-te odata !
M-am ridicat din pat si m-am intins dupa ochelari mei rotunzi de langa pat.
    - Nu iti mai spun a doua oara!
    - Bine , bine ma trezesc !
Am dat sa ma ridic cand un paianjen   s-a urcat pe piciorul meu si a trebuit sa il alung . M-am imbracat cat de repede am putut si am zbughit-o in bucatarie unde unchiul Vernon era ca de obicei la masa citindu-si ziarul , nu era singur langa el era si Dudley infometat asteptand sa isi primeasca micul de jun. M-am asezat la masa cand in incapere a aparut matusa Petunia :
    -Ce crezi tu ca faci ? Intreba ea uitand-use la mine , nu vezi ca micul de jun nu e gata dute si preial tu !
    -Bine. Am spus eu si m-am apropiat de tigaia fierbinte plina cu sunca

    Dupa ce toata lumea si-a servit micul de jun , toti am mers la masina familiei Dursley parcata in fata casei . Unchiul Vernon m-a tras de o parte si mi-a spus:
    -Nu vreau sa imi faci probleme in prima zi de scoala a lui Dudley, ai inteles baiete? Ca de nu , o sa stai inchis in debaraua ta o luna intreaga !
    Zicand asta a deschis portiera masini si m-a imbrancit inauntru unde Dudley manca o acadea roz cu mare pofta.

    Curtea scoli era plina de copii de toate varstele si marimile , toti indreptati spre intrarea in cladire unde directorul institutului ( cum se numea el ) , vorbea la microfon . Acesta era un barbat pitic imbracat intr-o uniforma a scoli pe care toti profesori ( desigur si elevi ) erau obligati sa o poarte . Avea parul alb si pe nas ii atarnau o pereche neagra de ochelari . Dudley isi gasi repede amici lui din cartier si pleca fara sa mai spuna nimic . M-am uitat in spate si am observat ca matusa Petunia si unchiul Vernon se urcau in masina si plecau . Nu am avut ce face si am inceput sa ma plimb pe   acolo   uitandu-ma dupa niste copii de varsta mea , cand l-am zarit din nou pe Dudley si pe prieteni lui . M-am apropiat si am spus :
    - Ma scuzati pot sa stau si eu cu voi?
    - Tu glumesti ? Intreba Dudley uitandu-se bizar la mine , in niciun caz ! Mi-a spus el
    Ei au plecat lasandu-ma singur , in urma lor . Nu am avut ce face si am inceput sa il ascult pe director , cand acesta tocmai striga :
    - Clasa intai sa vina si sa intre in scoala pentru a se intalni cu doamna invatatoare Popoveniuc .
    Un grup de copii urcara scarile pentru a ajunge la portile scoli din spatele directorului  , printre ei se afla si Dudley si amici lui . Am stiut ca si eu trebuia sa fiu acolo asa ca am inceput sa fug si sa ma ascund printre copii veseli si nerabdatori .
    - Sa le uram bun venit in scoala noastra bobocilor de aici ! Spuse   dintr-o data directorul incepand sa aplaude .
    Multimea incepu si ea sa aplaude si sa fluiere din rasputeri . Copii mersera bucurosi la intrarea in cladire unde se intalnira cu doamna Popoveniuc. Aceasta era o femeie subtirica si inalta cu parul blond si scurt . Fiecare copil ii inmana cate un trandafir rosu ca sangele doar eu nu i-am dat nimic. Am intrat in sala de cursuri unde avea sa ne petrecem urmatori patru ani . Toti        si -au ales locurile din banci si colegul de banca mai repede decat ai putea clipi . Dudley si unul din amici lui au luat cel mai bun loc din fata . Eu nu m-am putut grabi asa ca am luat ultima banca din spate fara nici un coleg. Dupa ce doamna Popoveniuc puse toate florile pe catedra veni in mijlocul clasei si spuse :
    - Bine ati venit in familia scoli noastre eu  ma numesc doamna Popoveniuc si de acum voi fi a doua mama pentru voi . Spunand asta , s-a indreptat spre catedra si a luat o multime de foi in mana , voi dicta orarul iar voi il veti nota pe aceste colii de hartie .

    Dupa ce toata lumea a terminat de notat orarul doamna Popoveniuc ne-a lasat sa mergem acasa , iar in curtea scoli m-am intalnit cu Dudley . Imediat au aparut si matusa Petunia si unchiul Vernon cu masina pentru a ne duce acasa .

   A/N: Sper ca va placut primul capitol! O sa continui sa scriu multe, multe capitole 😘