DNA

Capitolul unu

-Amber, trebuie sa-mi spui ceva.

Maille incearca sa o convinga de jumatate de ora pe Amber sa-i spuna ceva, dar fara rezultat. Incearca s-o aduca pe Amber pe picioarele ei de 2 luni. Este cea mai dificila pacienta pe care a avut-o ea vreodata de cand lucreaza ca si psiholog. Parintii lui Amber au vrut sa renunte la o aduce la un psiholog crezand ca nu se poate "repara", dar Maille le-a promis ca poate, ca este destul de pregatita sa o faca din nou pe Amber o adolescenta de 17 ani normala care se poate bucura de tineretea ei.

-Cand aveam 10 ani eram batjocorita de infatisarea mea. "Vaca urata", "hidoasa", "oribila", "sigur esti ruda cu mine?" ma intrebau verisorii mei pe care ii credeam persoane care nu ma vor judeca niciodata, dar m-am inselat. La 11 ani am inceput sa-mi fac rau. Cred ca intelegi la ce ma refer. Toti se intrebau de ce nu am murit inca, eu doar taceam si inghiteam tot si mergeam mai departe. La 13 ani aceiasi poveste, doar ca era mai rau. O data cu aparitia cosurilor apareau alte insulte. Am mers inainte si mi-am jurat ca niciodata nu voi mai lasa pe cineva sa ma faca sa-mi fac rau singura. Acum, uite unde am ajuns si unde au ajuns ei. Unii dintre ei care ma batjocoreau in ultimul hal au ajuns dupa gratii, altii lucreaza la McDonald's. Maille ranjeste putin si continua sa-i povesteasca pana anjunge la final. Ce vreau sa spun, Amber, este sa mergi inainte si sa inghiti tot ca sa poti ajunge sus. Eu vreau sa te ajut, chiar daca tu nu imi crezi vorbele. Eu m-am facut psiholog ca sa ajut oamenii, Amber. Maille termina de spus tot ce avea de spus si se uita la ceasul de pe mana sa stanga. Se uita clipind sa vada daca a citit bine, si da, a citit bine.

-Amber, s-a terminat ora. Amber ramane indiferenta si se ridica de pe canapea. Pune mana pe clanta si soptit ii spune lui Maille "multumesc" si paraseste incaperea. Maille clipeste des ca sa fie sigura ca asta nu este un vis de-al ei in care Amber vorbeste.

 Zambeste tamp si se ridica de pe canapea stingand lumina lampii si ducandu-se catre dus. Se simtea foarte mandra de ea ca a putut scoate ceva de la ea chiar daca asta a fost un cuvant soptit. Si-a dat hainele jos punandu-le in cosul cu rufe si dandu-si drumul parului saten sa curga pe spatele ei. Multi barbati o considera o femeie delicata, cu foarte mult potential si care ar da orice sa aibe sansa de a accepta o invitatie la o intalnire. Dar ea este o femeie care nu se lasa calcata si refuza in mod politicos intalnirile petrecand timp cu prietenul ei, Alexander, uitandu-se la filme sau mancand pizza si popcorn toata noaptea. 

Maille iese din dus luandu-si un prosop ca sa-si acopere corpul, care era unul de parca ai zice ca a fost sculptat, si porneste catre dormitor. Isi alege o rochie cu imprimeuri florare si perechea ei de converse albe care le indrageste foarte mult. S-a gandit ca o iesire prin parc nu strica si ca ii va face foarte bine dupa ce s-a chinuit sa scoata ceva din gura lui Amber. Se simtea mandra, pentru ca ea a fost singurul psiholog care a facut-o sa vorbeasca.

In clipa in care a vazut ca Amber nu spune nimic singurul lucru pe care putea sa-l faca este sa-i povesteasca lui Amber prin ce a trecut ea. Chiar daca lacrimile aproape ii scapau din frau lui Maille, s-a abtinut. Acum ea este o persoana mai puternica care nu mai vrea sa se simte ranita atat sufleteste cat si fizic. Amber trecea sau inca trece prin ce a trecut sau trece Maille si a inteles ce trebuie sa faca. Asta e tot ce conteaza.

Acum Maille sta pe o bancuta asteptandu-l pe Alexander de mai bine de 10 minute. Alexander mereu a avut o problema cu timpul. Cand spune ca vine in 10 minute vine in 20 de minute pentru ca Alexander nu pleaca din casa fara ca parul lui sa fie perfect aranjat si dat cu gel de calitate. Cel mai enervant lucru care il poate scoate din sarite pe Alexander e ca cineva sa-si bage mana in parul lui si sa-i faca de parca ar fi un catelus micut si dragut. Pentru un tanar de 20 de ani Alexander Smith era un tanar pe umerii sai pentru ca nu fuma, desi are prieteni care fumeaza, nu bea decat la evenimente la care trebuie sa-i insoteasca pe parintii sai, si cel mai important lucru are grija de sora lui Evelyne si Maille ca de ochii din cap.

Cu pasi grabiti si parul aranjat perfect si aproape gafaind Alexander Smith da dovada ca ar putea castiga un maraton daca nu ar fi in blugii lui stransi. Maille il zareste si ii face cu mana. Cand Alexander se aseaza pe banca isi trage cateva guri de aer ca sa isi poata pregatii scuzele ce vor urma sa le auda Maille.

-Imi pare rau doar ca...

-Nu ii nimic, ii spune pe scurt Maille si ii zambeste. Sunt sigura ca Claire se bucura de prezenta ta in viata ei la maxim, doar este iubita ta si orice iubita trebuie sa-si petreaca timpul cu iubitul ei, ii spune Maille peste 2 minute cu o urma de gelozie sau suparare ca a trebuit sa astepte atat, dar toata lumea stie ca este prima varianta.

-Nu mai sunt cu Claire, Maille. De asta am si intarziat ca sa o conving si sa o fac sigura ca nu mai este nicio picatura de speranta ca noi doi vom mai fi impreuna vreodata, ii spune rece lui Maille si se uita la copaci ca sa nu dea privirea cu ea. 

Maille tace si priveste direct in fata. A ramas fara cuvinte. Ca si cum toate cuvintele de pe Pamant ar fi epuizate si ea nu mai are ce sa spuna. Un prieten adevarat nu ar incepea sa faca o criza de gelozia cand intre ei ar trebui sa fie doar o prietenie mai stransa. Cred ca acel sarut a dat-o peste cap pe Maille. Daca i-ar spune cuiva ca s-au sarutat pentru ca s-au izbit si buzele lor s-au atins din greseala le-ar rade in fata acea persoana si cu fundul de ei doi. Asta s-a intamplat si nu ai cum sa schimbi ce s-a petrecut acum cateva luni.

-Maille, hai sa uitam de mica noastra "cearta" si sa mergem sa mancam inghetata ca niste prieteni buni, OK? Maille doar schiteaza un zambet si se ridica de pe banca luandu-l pe Alexander de mana.

-Faci tu cinste pentru ca ai intarziat, ii spune Maille cu un ranjet pe fata lui Alexander si el doar rade de spusele ei. 

-Fie, atunci trebuie sa ma grabesc datile viitoare daca nu vreau sa-mi zboare vantul prin buzunarele mele.

-Atunci voi face tot posibilul ca tu sa nu ajungi la ora stabilita,rade Maille si isi da parul saten pe spate. Inghetata cu fructe de padure, Alex. 

-Stiu, nu trebuie sa-mi amintesti de n ori ca aia este aroma ta preferata, ii spune vehement ei si o trage de mana pana gasesc o femeie cu o palarie in forma de inghetata. Doua inghetati: una cu fructe de padure si una cu capsuni, va rog. Femeia ii zambeste si ii intinde inghetatiile cerute in mana si ei doi incep sa se plimbe prin parc glumind si vorbind despre lucruri anormale.

-Maille, cu totii stim ca unicornii exista, o contrazice Alexander pe Maille dand din maini.

-Acei "toti" esti tu, Alex? 

-Poate..., dar vampirii chiar exista, adauga Alexander.

-Si Michelle Obama este exastrerestra, corect! Spune Maille dandu-si ochii peste cap innebunita de ce poate sa creada prietenul ei.

-Stiam eu! Glumeste Alexander si ii fura a doua inghetata din mana lui Maille fugind prin parc dupa el. Le vrei? Hai dupa ele! Striga Alexander in fata ei si fuge si mai tare de ea.

-Oh, Alex, nu este corect! 

-Nimeni nu a spus ca viata trebuie sa fie corecta, Maille! I-o taie Alexander inainte ca ea sa mai spuna ceva.