Ajunsă in sfârșit în fața aeroportului, îmi iau la revedere de la prietenii și de la familia mea. Imi iau bagajele ( nu stiu ce am bagat in toate cele 6 valize) si ma indrept spre check in pentru a le lasa. Cea mai tare parte, este o coada de cativa metri. Norocul meu ca m-am gandit sa fiu mult mai devreme in aeroport. Dupa o ora de asteptat la lasarea bagajelor, in care un copil si-a varsat sucul pe mine si o femeie era sa ma striveasca, am ajuns la pasapoarte. Asteptam cu nerabdare sa ajung la prima baie si sa ma schimb in altceva ( da, am fost atenta si mi-am luat de schimb la mine)...
Am reușit sa mă schimb. Am o remarca foarte aspra pentru baia "foarte curata" a aeroportului. Pe rafturi un parfum îmi atrage atenția-am ajuns în duty free- și decid sa mă abțin din a-l cumpăra datorita sumei enorme de bani pe care părinții mi-au lasat-o. Acum, altceva îmi atrage atenția. Ceva ce nu necesita bani pentru a-l avea. Un băiat drăguț îmi face cu ochiul. Are ochii albaștri si parul castaniu spre blond. Mă întorc rușinoasă cu spatele. Dacă as fi făcut parte din vreo carte m-as duce la el sa îl salut, însă nu fac parte deci aleg sa mă rușinez. În spatele meu se aud pași, iar când mă întorc băiatul acela era fix lângă mine.-Buna! spuse el, privindu-ma insistent.
-H-hei...!
-Te-am observat pe aici singura și mă întrebam ce căuta o fata așa drăguță ca tine singura, în aeroport, zâmbește el adorabil.
-Crezi ca sunt drăguță? Ăăă..adică, merci de compliment. Pai, mai pe scurt, plec în California sa studiez la o școală de actorie.
-Aa, am inteles.
- Deci, ar cam trebui sa ma grabesc, nu vreau sa apuc experienta de a dormii prin aeroport... zic putin amuzata de situatie in care ma aflam.Ma simteam putin jenata de ceea ce tocmai spusesem, nu sunt cea mai buna la a vorbii cu baietii... sau cu oricine altcineva.
- Pai atunci ar trebui sa te las... sau, daca nu te superi, sa te conduc pana la poarta. Nu vreau sa patesti ceva pana la urcarea in avion... zise el cu un zambet atragator pe fata.
- Cred ca ma descurc si singura, spun eu in timp ce ma insir pe jos.
- Esti sigura? ma intreaba el putin amuzat.
- Nu... ii zic eu in timp ce ma ridic. Doamne ce proasta sunt, ma mai si impiedic cu stangul in dreptul...
- Nu esti deloc proasta, ba din contra, mie mi se pare chiar dragut ca o fata sa se insire pe jos in timp ce vorbeste cu un baiat... spune el zambind. By the way, eu sunt Alexander.
- Kate... Chiar crezi asta... sau ai zis-o doar asa? il intreb curioasa de raspunsul pe care il va da.
- Ambele, sa fiu sincer.
- Apropo, nu am apucat sa te intreb unde te duci. Deci, pe unde calatoresti?
- Pai, anul asta m- am decis sa vad toata america. Pornind din New York pana in California.
- Aaa..., deci s-ar putea se ne mai vedem inca odata.
- Da, s- ar putea... zice el nu foarte sigur.Nu vreau sa continui cu intrebarile pentru ca nu mai am timp si avionul va decola in, 5 MINUTE?... Imi iau repede la revedere de la Alexander si incep sa alerg spre poarta. Perfect, nu mai am mult timp si poarta e fix in capatul celalalt al aeroportului. Continui sa alerg, dar ghici ce, ma impiedic, asa cum fac de obicei. Spre norocul meu, am cazut exact in dreptul portii. Imi prezint repede pasaportul si biletele de avion si fug pe scara spre locul meu, 25F.
Dupa putin timp, avionul a decolat. Am avut un noroc imens cand am vazut ca langa mine nu statea nimeni. Dupa cateva minute de gandire ma decid sa ascult muzica. Imi iau telefonul si castile din ghiozdan si ma decid sa pun melodia " Light up the sky - The Afters". Avand in vedere ca zborul va dura proximativ 20 de ore, am fost precauta si mi- am luat bateria externa cu mine si inca cateva carti de citit. In cel mai bun caz, poate adorm.
Nu trecusera nici 5 minute de cand am decolat si stewardesele deja se pregateau sa vina cu mancarea. Nu inteleg unde atat graba pe capul lor. Mai sunt inca 19 ore de asteptat pana la aterizare, dar ma rog, nu este treaba mea asa ca decid sa nu ma bag pentru a nu comenta mai mult decat trebuie.
Ma apuc sa citesc una din cartile preferate ale prietenei mele. Cu ochii eram in carte, dar cu gandul inca la acel baiat din aeroport..., cu gandul la Alexander. Acum imi dau seama cat de tuta am fost. I- am facut o impresie proasta inca de cand ma zarit. Nu stiu cum s- a intamplat ca el sa intre in vorba cu mine. De obicei, baietii fug de mine si zic ca sunt... nici nu pot descrie felul in care imi spun. Continuam sa ma gandesc la zambetul lui, nu mil puteam scoate din cap. Dintr- o data, una din stewardese ma scoate din gandurile mele intrebandu- ma...- Doriti ceva de baut?
- Da, o cola, te rog... spun eu plictisita.Frate, nu mai pot sa suport interebarea tipica din avion " doriti ceva de baut?" da frate, evident ca vreau ceva de baut, ma mai si intrebi. Da ma rog, incerc sa imi tin nervii pentru mine. De ce am nervi, credema ca nici eu nu stiu. Mi se intampla de fiecare data cand merg cu avionul.
Cred ca ar cam trebui sa dorm pentru ca mai am ceva de stat in sacunul asta. Bine macar ca e confortabil si poti sa stai ok in el. Imi pun din nou castile si dau volumul la maxim. Incerc sa adorm, dar nu pot. Parca ar fi fost un sentiment care nu- mi dadea pace. Inca ma gandeam la el. DOAMNE, imi spun eu in gand, sper ca nu m- am indragostit de acel tip pe care abea l- am cunoscut azi in duty free.......................................................................
O lumina puternica imi intra in ochi - era soarele- si ma face sa tresar. M- am uitat in jur si am observat ca inca eram in avion. M- am uitat la panoul care anunta ca mai sunt doar 2 ore si o sa aterizam. Era ora 7:30 dimineata, iar toti pasagerii aeronavei dormeau. Eram singura care se trezise. Mi- am cautat in ghiozdan porfardul si dupa m- am dus la baie si mi- am refacut machiajul. Cand m- am intors am observat un biletel mic, alb, care era la mine in ghiozdan. M- am uitat la el si am observat ca era scris numarul de telefon al lui Alexander.
Am ramas putin socata la inceput, dupa mi- am dat seama ce tocmai se intamplase. Aveam numarul lui. Insa in capul meu aparusera o gramada de intrebari. " Cum a ajuns biletul la mine in ghiozdan?" sau " De ce mi- a dat numarului?". Erau intrebari fara raspuns la mimentul actual.
Timpul a trecut repede, nici nu mi- am dat seama ca ne pregateam de aterizare. Mi- am pus centura si am asteptat ca pilotul sa ne zica zmca am ajuns la destinatie. Dintr- o data in difuzor s- a auzit...- Atentiune pasageri, tocmai ce am aterizat pe aeroportul din Los Angeles.
Am asteptat ca avionul sa opreasca motoarele. Mi- am luat ghiozdanul si geaca si am coborat pe scara. Aeroportul nu pot sa spun ca era mare, era imens. Dupa ce am analizat putin intreg aeroportul, mi- am dat seama ca de aici, din acest moment, viata mea avea sa se schimbe. Aveam sa o iau de la zero.