Prima greseala

18 0 0
                                        

Uneori trebuie să ierți chiar dacă vrei să vezi cum sângele se prelinge ,usor, usor pe clavicula lui ,pictând gresia din baie .El se zvarcoleste pe jos încercând să mai respire pentru o ultimă data ,să târăște sub ochii tai ,plini de sete si sadism, înspre ușă cautand scăpare ,când are speranta de a părăsi camera îmbâcsită cu energii negative, tu îi zdrobesti mâna cu călcâiul printr-o lovitură puternică și apăsată,oasele lui cantandu-ți o melodie linistitoare ,respirația lui sacadată se oprește de tot ,inima sa isi da ultimele batai ,te privește cu lacrimi în ochi pentru ultima dată ,ochii lui i se deplasează încet în sus, dandu-se peste cap ,pupilele sunt de nevăzut ,tot ce a mai rămas este un tapet alb ce e împodobit cu mici vinișoare pronunțate si rosii,acum corpul sau neînsuflețit și-a găsit sfârșitul în mâinile tale ,te simți împlinită ,simți adrenalina cum îți pulseaza în vene ,te prăbușești peste el râzând cu toată puterea, manjindu-te cu sângele lui de un roșu intens ,sorbindu-l si degustandu-l atent.Acum te simți ușurată .Sufletul tau nu mai cerșește după răzbunare.Acum misiunea ta e îndeplinită .Uneori e mai bine să ierti,cu toate că eu nu am facut-o.

Leaganul mortiiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum