Dragostea Interzisa

Elevul nou

Anne P.O.V:
    Plec cu Olive din camere. Afara ne asteapta Jeni, stand pe telefon.
-Ah, buna dimineata capete somnoroase!
-Neata!spun eu.
-Deci, luam micul-de-jun?
-Da, am o foame de mor!spune Olive.
       Toti mergem in locul unde mancam, sau cum il numeam noi: Mas. Nu stim de ce il numeam asa, dar era usor de retinut. Ne-am asezat.
-Deci, se apropie ziua lui Jeni!!
-Pfff, nu imi aminti. Parinti mei o sa ma viziteze.
-Asta este super! In general Umani nu ne pot contacta.
-Pai, o sa avem doar putin de vorbit. Voi de cand nu ati mai vorbit cu parinti vostri?
-Umm, de ieri.
-A, am uitat. Si parinti vostri sunt ingeri. E foarte nasol ca parinti mei m-au creat pe mine ca un inger, si ei sunt Umani!
-Oricum, pari mai matura fara ei care sa te sune in fiecare zi.
"Anne White, sa se prezinte la receptie. Anne White."
-Oare ce s-a intamplat?
-Ai dat de bucluc?! Sunt asa mandra!spune Jeni cu un zambet pe fata.
-Nu cred. Ma duc sa vad. Ne vedem!
      Am mers pe holurile albe. Asta era mare parte culoarea scolii, poate doar putin de rosu, albastru sau culori deschise.
-Scuzati-ma, este o problema?ii spun doamnei de la receptie, cat mai profesionist.
-Nu,Anne! Stim ca tu esti cea mai desteapta si frumoasa fata de aici-spune facand cu ochiul, imi dau ochii peste cap-si am vrut sa ii arati liceul Whitson!
-Bine...
-Deci, el este Lucas...?
-Lucas....ăăă...Lucas Devin!
         Nu cred ca am incredere in baiatul asta. Trebuie sa zic, arata superb! Dar ochii lui negri si parul negru precum carbunele ma infioara. Nimeni din Rai a avut vreodata par sau ochii negri.
-Buna, eu sunt Anne White!
-Hai mergeti voi porumbeilor prin scoala.
        Mi-am dat dinou ochii peste cap. Demoni ma urmaresc destul de des. Se zice ca sunt "speciala". Parinti mi-au spus sa ma feresc de cei pe care nu ii cunosc. Am parasit receptia si am mers spre Mas.
-Deci, aici este Mas...Sala de Mese.
-Ce vroiai sa spui?
-Ah, scuze. Vroiam sa zic Mas, asa zic eu cu prietenele mele.
-Eu cu prieteni mei ii spuneam sala de barfa.
        Am inceput sa rad.

Lucas P.O.V:
    Imi placea zambetul ei. Chiar se vedea ca era cea mai frumoasa fata. Nu puteam sa o omor! Cred ca simt ceva, in inima. Ce este starea asta?

Anne P.O.V:
     Lucas era dragut. Dar cum am zis, nu am incredere asa de usor in oameni.
-Deci, de la ce liceu vi?
-Umm...invatam acasa.
-Tare.
-Si, cati ani ai?
-16. Tu?
-17. Sunt mai mare!
-Da, da. Oricum putem ramane la varsta asta daca vrem.
-Cred ca il stii pe fratele meu. James?
- A da! Este iubitul surori mele.
-Si tu...ăămmm, ai iubit?
-Ha, subtil nu?
-Deci...?
-Nu, nu am iubit.
       Zambetul lui Lucas a crescut.
-In fine, ti-am aratat scoala. Ne intalnim in clasa. Paaa!
-Paa!

Lucas P.O.V:
    Anne pleaca gratios spre Sala de barfa. Nu pot sa o fac. Nu, Luck, doar uita de fata ei. Este un ciclop! Care este frumoasa,  cu pielea alba si ochii albastri. Off, cred ca m-am indragostit.