BUNĂ! M-am gândit să postez și primul capitol . Îmi cer scuze pentru greșeli! Îmi voi face timp să le corectez . Spor la citit și aștept părerile voastre ! Pupici :*
-După-
Când îl găsesc pe Hunter in fața automatului de cafea al magazinului City Grill de pe Grimm Street , mă copleșește brusc ideea că îl caut de-o viață întreagă. Stătea si privea in gol si părea a fi foarte îngândurat.
Ma opresc. Il privesc. Am venit sa cumpar o guma de mestecat , un suc , niste portocale si un pachet de biscuiți in forma de animale pentru Kira, dar deja imi dau seama ca o sa plec de aici cu mainile goale. Trebuie sa ajung la cursul ala tâmpit de contabilitate peste aproximativ 1 ora. Si ca universul tine foarte mult cu mine , a inceput sa ploua. Apa de ploaie imi picura in parul strâns intr-o codita împletită, iar la picioare incepe sa se formeze deja o băltoaca.
- Buna, Rania . Si uite-asa , ca de fiecare data , sunt prinsă .
E preocupat sa-si puna capacul pe paharul de cafea fierbinte. Se intoarce cu fata spre mine si constat ca pe ea nu este nici macar o urma de mirare. E aproape tuns la zero.
- Buna, Hunter, ii raspund eu tărăgănat , iar vocea imi suna foarte răgușită.
Imi strecor degetul arătător prin inelul cheilor si strâng metalul rece , mușcându-mi carnea din palma . Apa rece se strecoara prin hainele mele , făcându-ma sa tremur asa ca imi strâng brațele la piept . Ma cutremur la gândul ca , dupa atata timp in care l-am cautat si el a fost cine stie pe unde , iar eu i-am dus dorul si am suferit atat de mult dupa el , sa-mi apara in fata bronzat si sclipitor , mai frumos ca oricand , fara pic de durere pe chipul ala perfect si sa ma găsească o epava, arătând ca un camion de gunoi pe jumatate inundat. N-am pic de machiaj pe fata. Blugii sunt găuriți in ambii genunchi , m-am îngrășat vreo 5 kilograme de ultima data cand m-a vazut , însă inainte sa ma pot simti umilita corespunzător, el sare peste preliminarii si comentarii si ma strânge in brațe cu putere. Ca si cum ar face asta tot timpul , ca si cum ar fi ceva normal , ca si cum ar fi fost pana acum langa mine si nu ar fi dispărut pentru aproximativ 3 ani. Dar pentru moment ma las îmbrățișată pentru ca a fost si va fi prima si ultima mea iubire iar dorul pentru el a persistat pana acum . Pentru moment, ma las prada sentimentelor si o lacrima calda se scurge de-a lungul obrazului meu.
- N-am stiut, incep, nefiind prea sigura care anume neștiința sunt pe cale s-o mărturisesc.
- Abia ieri m-am întors, imi zice. Inca nu am trecut pe la restaurant. Schițează unul dintre zâmbetele lui leneșe, amăgitoare, care ar face orice fata sa cada la picioarele lui, de genul celor pe care incerc sa mi le scot din minte inca dintr-a șaptea.
- Cred ca s-ar putea sa le fi facut mai multora o surpriza, adaugă el cu un glas soptit.
- Crezi? Il intreb, pe un ton răstit , fara sa ma pot stapâni . Merita aceasta izbucnire a mea de moment. Zâmbetul i se șterge de pe chip.
- Pai.. Mda . Asa cred , zise
-Da, sigur .
Nu-mi vine in minte altceva de spus. Mereu pățesc asta in preajma lui Hunter. Este intimidant intr-un fel , deși nu ar trebui sa ma simt asa in preajma lui avand in vedere de cat timp il cunosc. Nu-mi vine in minte absolut nimic de spus. Ma gandeam ca m-am mai maturizat cat de cat intre timp , dar la capitolul cuvinte in fata lui Hunter , cu siguranța nu m-am maturizat.
Pe vremea cand lucram amandoi la cafeneaua Mystick pe aceeasi tura , aveam 16 ani din cate imi amintesc eu , el stătea la bar iar eu m-am dus sa iau o comanda de la o femeie . Cand am auzit ca aceasta vrea un Sex on the Beach , m-am rușinat toata si nu am putut sa ii dau comanda lui Hunter pentru ca nu puteam sa pronunța cuvântul ACELA . :)) Clienta s-a plâns tatălui meu de servirea întârziată , iar drept pedeapsa a trebuit sa stau peste program si sa fac curat in bucătărie.
Of... Pare ca a trecut o vesnicie de atunci.
Ma trezesc din visare cand aud vocea lui Hunter:
- Mi-a spus mama, zice el . Dar se întrerupe si mai incearca o data. Despre...
Imi imaginez lăsându-l sa atârne asa la nesfârșit , cu ideea neîncheiată , ca un spânzurat in streang, dar intr-un final tor eu sunt cea care rupe tăcerea.
-Kira, completez eu, întrebându-ma cate i-a mai spus mama lui . Si ce. Il privesc in ochi si repet: Numele ei este Kira.
-Mda, asta voiam sa zic. Acesta arăta stânjenit si parca voia sa mai adauge ceva. Parca aștepta ca eu sa il intreb , sa ii vorbesc: Cum mai e viata ta sau Ce te-a facut sa te intorci sau Bine te-ai întors , cum ti-a fost in vacanta sau sa stii ca am făcut un copil si m-am ocupat singura de creșterea lui de la 16 ani ; dar de data asta mi-am ținut gura închisă . Nu eu eram datoare cu o explicație , nu eu am plecat pentru 3 ani de acasă fara sa spun nimic . Vreau sa vad ce are de gand sa spuna, imi zic cu răutate. Lasa-l sa transpire , macar o data.
- Mi-a zis...
Stam pe loc . Respiram . Aud zarva produsă in magazin peste tot in jurul nostru.
-Ei bine..., zic, dupa un minut de tăcere, mi-a facut placere sa dau peste tine din greseala. Acum probabil ar trebui sa-mi iau lucrurile pentru care am venit, sau...
Sta cateva momente si ma privește fara a spune nimic .
- Hunter , chiar trebuie sa plec. Kira ma așteaptă.
Maxilarul ii zvâcneste , aproape imperceptibil . Ar fi fost imposibil de observat daca nu l-as fi cunoscut atat de bine si nu l-as fi vazut mereu făcând asa inainte , cand nu ii plăcea ceva sau se supăra.
-Rania... Incepu el
-Te rog, lasă! Îl întrerupe eu.
Nu vreau sa ii ușurez situația. Nici nu trebuie. Cu atat mai putin cand el e cel care a dispărut , si-a luat tălpasita fara sa mai zică macar Pa, la revedere , te pup. Cu atat mai putin cand el e cel care a plecat asa , pur si simplu.
-Uite ce e, ii zic eu, indiferent ce-ai avea sa imi spui , nu-ti mai bate capul . Pana la urma , totul a iesit bine , nu? Am zis eu cu o răutate intenționata.
- Nu , n-a iesit.
Eu si Hunter am fost impreuna doar cateva luni pana sa plece , însă el a fost baiatul visurilor mele cu mult inainte, asa ca oricum ar fi luat totul din mine la plecarea lui , chiar si sa nu fi fost niciodata un cuplu.
Scutur din cap .
-Ba, sigur ca a iesit .
-Hai fii serioasă Rania, insista Hunter. Nu fii rea , balansandu-se înainte si inapoi pe călcâie de parca l-as fi împins .
-Sa nu fiu rea cu tine? Toata lumea si-a imaginat ca zaci mort pe vreo alee , Hunter. Eu mi-am imaginat asta , asa ca nu sunt persoana cea mai buna ca sa te plangi ca sunt rea cu tine .
Replica asta a fost spusa cu un calm care sincer si pe mine m-a uimit, dar nu am arătat asta . Pentru o clipa , Hunter arata atat de neajutorat , atat de cuprins de remușcări , încât aproape mi se rupe sufletul de el . Aproape.
-Termină cu asta . Nu e corect. Ii poruncesc cu o voce scăzută.
-Nu, nu termin ,spuse el scuturându-și capul si revenindu-si . Imi dau automat ochii peste cap. Dramatizează prea mult.
-Hunter , vreau să...
-Arati foarte bine, Rania. Imi pare bine sa te vad .
Si,uite-asa,el revine la ÎMBLÂNZIREA SCORPIEI. Toata scena asta e asa dramatica , ca mai am putin si incep sa rad. Imi revin repede
-Taci, ii zic eu
-De ce? Chiar arati. O sa te mai vad prin zona?
-O sa mai fii prin zona?
-Mda. Acesta înghite in sec si da afirmativ din cap. Asa cred.
-Ma rog. Abia reușisem sa ma obișnuiesc , in sfârșit , cu gândul ca el a plecat si acum trebuie sa ma obișnuiesc cu el inapoi. Sa se hotărască odata! In curand voi înnebuni ! Eu aici locuiesc , adaug.
-Vreau sa o cunosc pe fetita aia a ta.
-Pai cum sa-ti spun, si ea tot aici locuiește .
Redevin conștienta ca in raionul asta mai sunt si alți oameni, afara plouă cu găleata,un bărbat necioplit tocmai m-a împins din drumul lui ca sa ajunga la cutiile de cereale Cheerios, iar sfârșitul lumii e foarte aproape.
-Pa,Hunter. Te iubesc, imi spun in sinea mea.
-Pe curand ,Rania, imi raspunde, si daca nu l-as cunoaște atat de bine , as putea crede ca e o promisiune .Uitați si primul capitol! Sper sa va placa , am scris 2 ore fara pauza . Sper sa nu fie plictisitor si inca ceva.... Wooooow!! 1535 de cuvinte! Nu imi vine sa cred !Sper sa nu fie plictisitor. Astept părerile voastre. Sa continui sau nu ? Va pup dulce !😍😘❤️❤️❤️
YOU ARE READING
Dragoste și abandon
RomanceInainte: Rania Montero il iubeste pe Hunter White de cand se stie; e ceva asemanator cu respiratul. Însă el n-a părut niciodata interesat de ea sau cel putin de existența ei... pana intr-o zi cand , incredibil, o observă. Rania si Hunter se afunda i...