-James!!
Strigatul doamnei Rosemarry m-a trezit din vis. Era ora de anatomie, iar doamna profesoara facea o recapilulare a materiei inainte de test si ajunsese deja la capitolul functiei de reproucere cand a observat ca dorm la ora ei.
-James, poti sa raspunzi la intrebare?
Bulversat, privesc in jur si vad ca toti s-au oprit din ce faceau ca sa vada confruntarea dintre mine si d-na Rosemarry. L-am vazut pe Philip incercand sa-mi fluiere raspunsul, dar era pre departe. Din banca alaturata s-au auzit niste chicote, iar gemenii Twyne au fost scosi din clasa. Intre timp, Heather imi aruncase un biletel. Nu am cum insa sa-l deschid pentru ca d-na profesoara era acum chiar in fata mea.
-Pentru ultima oara, James, raspunde la intrebare sau iti voi da un F!
In ochii ei se vedea ura pe care o avea fata de mine. De la inceputul anului de abia astepta sa ma prinda pe picior gresit. Cu coada ochiului il zaresc pe Philip, batand de trei ori in banca, aproape inobservabil. Aproape. M-am gandit rapid cum sa trag de timp, mai erau trezeci se secunde pana la pauza.
-Raspunsul la intrebarea dumneavoastra , d-na Rosemarry......douazeci de secunde.....este....aaa....hmm...este ca sistemul reproducator....zece secunde....este foarte important, deoarece.....cinci.....
-Raspunde la intrebare!!!
-Aaa......trei....Gata, mi-am adus aminte.....doi....glandele femenine produc...unu....
TIIIIIIIIIIIIR TIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIR TIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIR
-Salvat de clopotel. Se intoarse spre catedra, continuand insa sa vorbeasca:
Data viitoare esti primul pe lista, James, asa ca in locul tau m-as pregati mai bine.
Si acestea fiind zise toti am iesit din clasa. In drum spre casa - un apartament in unul din caminele de pe George’s Street – i-am multumit lui Philip pentru ca m-a ajutat si i-am zis, mai in gluma mai in serios, ca puteam sa raspund oricum la intrebarea aia nenorocita. In treacat, am vazut-o pe Heather facandu-mi cu ochiul. Era prima data cand facea asta, de cand i-am spus ca o plac.Buimacit, m-am oprit din mers iar Philip s-a izbit de mine, aruncandu-ma in gradina cu flori a domnului Baker. Asa, stand acolo plin de noroi, aratam ca un idiot. Philip m-a ajutat sa ma ridic, iar Heather a schitat un zambet. De data asta i-am zambit inapoi - ce m-a facut din nou sa par un idiot - si i-am spus prietenului meu sa ne grabim spre camin.
L-am lasat pe acesta din urma la usa alaturata si am intrat la mine in apartament. M-am dezbracat si am vazut biletul pe care m-i l-a dat Heather in timpul orei,cazand din blugi. Eram suta la suta sigur ca pe el era scris raspunsul la intrebarea profesoarei, asa ca l-am lasat pe noptiera pentru mai tarziu. M-am uitat la ceas. Cinsprezece si sapte. Am decis sa fac un dus. Dupa douazeci de minute am iesit, usor ametit. „Apa fierbinte ne revigoreaza, dar provoaca ameteli si greata” obisnuia mama sa imi spuna de fiecare data cand stateam prea mult la baie. Mama.....Imi lipsesc parintii...
Trebuie sa vorbesc cu Philip. Inca nu stie ce sunt, mie frica sa-i spun desi am destula incredere in el, pentru ca ar putea reactiona intr-un mod neasteptat. Dar stiu ca in curand va trebui sa o fac.( De ceva saptamani incoace am simtit prezenta unui alt vampir in oras, insa nu sunt sigur daca e bun sau rau. Nu am avut ocazia sa il miros mai bine - s-a tinut la distanta - si la o adica nici nu prea imi pasa prea mult, atunci. )Pana atunci insa il las doar sa creada ca sunt bun la toate, pur si simplu!
Ma asez in pat si dau drumul televizorului. Mut canalele pana ajung la postul meu preferat: Discovery Channel. Profesorul Charles Caver tinea un discurs despre vampiri. M-a apucat rasul cand am auzit ca incerca sa demonstreze matematic inexistenta noastra, a vampirilor. De-ar sti ca un singur cadavru tinut la rece imi poate ajunge aprope doi ani! Ha! Am mai urmarit putin pana cand apa fierbinte si-a facut efectul si m-a luat somnul....
