CAPITOLUL 6

107 13 2
                                    

❤❤❤

□□□□□□□□□□□□
Ascultați melodia!
□□□□□□□□□□□□

●●●●●●●●●●●●●●●

Din perspectiva Adrianei:

Îmi văd de drumul meu, dar o persoană prea cunoscută trece pe lângă mine.

-Irina? Spun puțin temătoare.

Fata face stânga-împrejur si mă privește.

După câteva minute se luminează la față.

-Adriana? Spune puțin nesigură.

-Chiar eu. Spun în soaptă.

Îmi sare în brațe, eu izbucnind în plâns.

-Mi.ai lipsit atât de mult! Țipă.

-Si tu mie! Spun, încă fiind îmbrățişate.

-Cât stai?

-Două săptămâni.

O urmă de dezamăgire îi străbate fața.

-Si pleci iar?

-Da...

Se încruntă si are ochii sticloşi.

-Nu plânge. Şoptesc.

-Dă.mi numărul tău. Schimbă subiectul.

- **********

-Mersi.

-Cu plăcere. Eu trebuie să plec acum, dar poate ne vedem mâine.

-O să te sun! Spune puțin mai veselă.

-Asa să faci. Îi fac cu ochiul.

O mai iau o dată în brațe, apoi plec.

Ea a fost singura persoană care mi.a fost alături când am dat de greu. Si îi mulțumesc pentru asta.

Este o persoană minunată si o iubesc.

Ea este sora mea

●●●●●●●●●●●●●●●

Nu am cuvinte despre acest capitol... :(

Capitolul s.a terminat aici, dar ascultați melodia în continuare!

Alone   (I+II)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum