Orele s-au terminat și acum sunt în drumul meu spre casă, dar ceva mă tot deranjează. Începe să mi se zbată ochiul și mă întorc către tipul ăla nou al cărui nume încă nu-l știu și nici nu mă interesează, îl privesc de jos -fiindcă am un metru și un șnițel- și îi zic:
-De ce mama naibii mă tot urmărești? -_-
-Nu te urmăresc, locuiesc pe aceeași stradă cu tine. -_- Acesta oftează și clatină ușor din cap.
-Oh...
Îmi continui drumul și grăbesc pasul. După câteva minute am ajuns în fața casei, intru și mă descalț. O văd pe mama stând pe canapea și uitându-se la idioțeniile alea de telenovele spaniole, oftez ușor și o anunț că am venit.
-Oh, mi-am adus aminte! Exclamă mama. Annabelle s-a întors din Anglia, și o să vină mai târziu cu Dominik în vizită.
-Ceee? Glumești, nu? Nu l-am mai văzut pe Dominik de când eram mică. De abia aștept să-l revăd. Spun zâmbind larg.
-Apropo, au cumpărat casa de lângă noi, deci, sunt noii noștri vecini.
-Super!
Dominik era prietenul meu din copilărie, îmi petreceam cea mai mare parte din timp cu el -fiindcă nu prea aveam prieteni, pff..de parcă acum aș avea- și ne jucam. Numai că acesta s-a mutat cu mama sa în Anglia acum 5 ani. Ne cunoaștem de când eram la grădiniță, mamele noastre erau și încă sunt prietene apropiate și mereu stăteam la el sau el la mine. Sunt tare curioasă să văd dacă a rămas același tolomac pe care îl cunoșteam sau dacă s-a schimbat. Ioi, îmi lipsește atât de mult. De abia aștept să-l văd, mă întreb dacă mai mă recunoaște. Urc scările și mă îndrept spre camera mea. Odată ajunsă îmi pun ghiozdanul pe podea, lângă birou și mă îmbrac în ceva mai lejer, mai exact doar cu veșnicul tricou că-mi trece de posterior. Observ că ochelarii mei sunt puțin murdari și îi șterg. 'Bun, acum să mă apuc de nenorocitele alea de teme' Mă așez la birou și scot din ghiozdan materiile la care ni s-o dat exerciții din greu. Le pun pe birou și încep mai întâi cu tema de la chimie.
*după un timp*
'Blestemați să fie boșorogii ăia ce ne-o dat o grămadă de teme'Aproape le-am terminat, mai am câteva exerciții de rezolvat la mate și scap de ele pentru ziua de azi. La un moment dat aud voceam mamei strigându-mă de la parter.
-Vin imediat! Strig înapoi și las pixul jos.
Mă ridic de la birou și ies din cameră, cobor scările și între timp o văd pe mama ce părea ciudat de fericită.
-De ce m-ai strigat? O întreb pe aceasta.
-Masa e gata. Spune aceasta.
-Mâncareee *^*
Cobor mai repede scările și mă îndrept spre bucătărie cu pași alerți. Când ajung în bucătărie îmi pică fisa, se pare că acum, la ora asta, avem musafiri și cel mai grav...masa încă nu era pusă. Oftez greoi și mă uit la tipul ce stătea așezat pe scaun care era și noul coleg.
-Ce cauți aici? -_- Îl întreb eu și îmi pun mâinile-n sân.
Mama vine și ea în bucătărie și îmi dă un ghiont. Se uită la mine și zice:
-Vezi cum te comporți.
-Huh? Ok, dar ce caută el aici? -_-
-Nu-l mai recunoști? El e Dominik.
- Ce?!! Glumești, nu? o.o
-Nu, nu glumesc -_-
Nu-i mai zic nimic mamei și observ că Dominik mă studiază din cap până-n picioare și rânjește puțin în colțul gurii, mă uit la el puțin confuză și atunci îmi aduc aminte că încă eram doar în tricou. Mă îmbujorez puțin și dau să plec ca să mă scimb, dar mama mă prinde de guler oprindu-mă.
-Unde crezi că te duci? Întreabă aceasta. Marș și te-așează la masă -_-
-Ok, ok.
Mă așez la masă în fața brunetului și aștept ca mama să pună mănacrea pe masă fiindcă mi-e foame. Îmi rezem capul într-o mână și o privesc pe mama ce pleacă din bucătărie fiindcă îi sună telefonul. Mă simt privită și mă uit la Dominik.
-Ce e? Îl întreb pe acesta.
-Te-ai schimbat atât de mult, nu te-am recunoscut când te-am văzut azi. Spune acesta zâmbind.
-Și tu te-ai schimbat, chiar foarte mult. Recunosc, arăți mai bine acum, fraiere.
-Iar tu arăți mai atrăgătoare, tocilaro.
-Ceee? Spun puțin timidă și roșesc.
Mă uit la acesta fiind încă roșie la față, brunetul rânjea pervers și își mușca buza inferioară privindu-mă galeș. Îl lovesc cât pot de tare în picior și îi spun:
-Te draq de pervers! -_-
Acesta nu zice nimic, dar în schimb chicotește. În același timp mama se întoarce în bucătărie. 'Ioi, bă...sper să nu ne fi auzit' Aceasta se uită la mine, iar eu la ea. Mama rânjește în colțul gurii și dă din sprâncene, deja pot spune ce gândește. 'Tu vulpe bătrână, degeaba îți faci speranțe. Dominik e ca un frate pentru mine, nimic mai mult sau mai puțin' (uhh, brotherzone. Mai rău ca friendzone-ul, mi milă de tovarășul nostru) Mama așează masa, se așează și aceasta lângă mine și începem să mâncăm.
După ce terminăm de mâncat o ajut pe mama să spele vasele, dar aceasta mă oprește și îmi spune că nu are nevoie de ajutor.
-Ce ziceți să vă uitați la un film? Adaugă mama zâmbind.
-Sigur. Spune Dominik și se uită la mine. Vrei?
-Da, de ce nu?
Deci, să vă zic cum stă treaba. Vulpea asta bătrână aka mama, încă îmi tot zice că Dominik e un băiat bun și că și-l dorește ca ginere...știu, visează cam mult. I-am tot zis că Dominik nu e mai mult decât ca un frate pentru mine, dar nu ai cu cine te înțelege. Revenind, amu sunt în sufragerie cu laptopul în brațe căutând un film. Lângă mine, pe canapea, stă Dominik plictisit. Într-un sfârșit găsesc un film hororr și îl pornesc. Pun laptopul pe măsuța de cafea și mă așez mai confortabilă pe canapea. Mă uit la film și după un timp în care ne-am uitat la film, simt cum Dominik își pune mâna pe după gâtul meu și mă trage într-o îmbrățișare. Îi răspund fiind puțin uimită, mă strânge în brațe protectiv și îl aud spunând:
-Mi-ai lipsit...
-...Și tu mi-ai lipsit. Spun zâmbind slab.
Încerc să mă desprind din îmbrățișare, dar acesta mă ține strâns. Îi simt mâna cum tranversează pe talia mea și...începe să mă gâdile, tipic lui. Încep să râd și să mă zbat.
-D-Dominik! Oprește-te! Hahaha!
-Și dacă nu vreau? Întreabă acesta zâmbind.
Încă râd și încerc să-i prind mâinile pentru al opri, dar nu reușesc. Acesta mă împinge pe spate continuănd să mă gâdile. Într-un final, o dat Domnu să se oprească și mă opresc din râs, dar încă având un zâmbet tâmp pe față. Realizez că acesta era deasupra mea și mă privea intens în ochi, îmi simt obrajii ca de parcă ar arde și mă uit la acesta cum își mușcă buza. Își apropie lent fața de a mea dându-mi ochelarii jos și roșesc din ce în ce mai grav, inima mea bate atât de tare de zici că stă să-mi sară din piept.
___________________________
Ioi, să mor eu de nu-mi place să vă las în suspans XD
Scuze că nu am postat mai repede, am avut niște probleme....
Oricum, începe școala...nu scăpăm noi cu una cu două de iad. Meh..în fine, vă urez succesc!
