Love or war !?

Surprize...

Am intrat in limuzina si am pornit incet, avand suficient timp sa ma schimb de hainele de la Harry.Nici nu vreau sa ma gandesc de la ce fata avea hainele astea, desii erau faine.

Am deschis usa de la masina spunandu-I lui james ca ma descurc  , cand un miros de iarba mi-a invadat narile ….imi venea sa plang….nu mai fusesem aici de multa multa vreme , de cand viata mea era atat de normala, inocenta si fericita .

Ma plimbam pe acolo, calcam cu grija nu vroiam sa apas iarba sau sa strives niste amintiri placute din copilaria mea, o chestie pe care nu-mi placea s-o recunosc eu mai fusesem in Anglia si nu de putine ori ci in fiecare vara de la 12 ani pana la 16 . La matusa mea care adoptase un baietel Nathan . Mi-as fi dorit sincer sa nu fie asa de important pt inima mea numele asta dar orice tulpina cu spini are si o floare si eu cred ca el este sau era cel putin floarea mea.

Mergeam atenta prin curte sa nu fac zgomot, deoarece vroiam sa o suprind pe matusa , cand brusc i-am azuit vocea si am simtit cum inima mea o i-a la gallop.

-Tonnerre , droit !

Nu stiu daca ati trait vreodata sentimentul , acea puternica senzatie cum ca ai putea fugi mancand pamntul cu zambetul departandu-se de urechi doar ca sa imbratisezi persoana aia care iti aduce atata fericire.

Am alergat spre directia de unde venea vocea , in spate la tarc. Si am vazut exact la ce ma asteptam pe Tunet , un cal maro superb iar langa gard stand chiar el. Mon boucle.

Calul se smiorcaia déjà ,vroia o pauza era evident, dar stapanul nu vroia sa se opreasca . Calul a nechezat si a doua oara si a sarit peste gard impingandu-si stapanul cu botul, cand brusc ochii lui m-au observat si Tunet a venit direct spre mine.

Nathan,s pov

-Tonnerre e faci ? Hei garçon !

Intr-o secunda tunet a zbughit-o undeva in spatele meu dar nu am apucat sa vad la cine. M-am apropiat sceptic , incrucisandu-mi bratele .

-Tunet si mie mi-ai lipsit ! Dada ! Ohhh ! pupaciosule….

Vocea aia ,am ramas perplex cu ochii deschisi de uimire , nu-mi venea sa cred .

Brusc un cap a iesit din spatele lui tunet.O fata beau , cu niste ochi albastrii magnifique , niste buze rose perfecte si un zambet de milioane care pur si simplu radia de fericire , totul fiind invaluit de un par blond cenusiu care cade ape spate si pe umeri. Toata imaginea avea un loc special in inima mea, diferita putin ce-i drept dar tot asa de beau ca asta.

-Ange Sau. ! am spus zambind lar si deschizandu-mi bratele….

-Bou !! spuse cu vocea aia mai maturizata dar la fel de speciala ca intotdeauna si alerga spre mine.

Nu ma puteam opri din a zambi simteam ca as fi putut sta asa o luna daca trebuia.Ea tauia intr-una cred ca eram amndoi asa de fericti am ridicat-o in brate sa o privesc mai bine era atat de frumoasa ca intotdeauna …..am lasat-o mai jos si am invartit-o in timp ce ea radea si Tunet incerca degeaba sa ne atraga atentia.

Am lasat-o usor pe pamant . Am trs aer puternic in piept si am privit-o anlizand fiecare schimbare.

Lasand la o parte machiajul cam strident de care ii spusesem intotdeauna ca nare nevoie era aproape la fel , avea niste pataloni mulati negrii , niste cisme inalte de calrie maro un maieu negru si pe deaupra o bluzita pe un umar maro. Se pregatise , probabil vroia sa o viziteze pe mama si ramase socata sa de-a cu ochii de mine , intr-un mod placut evident.

Ne uitam unul la altul zambind pana cand s-au deschis brusc usile grajdiului si Blanche’  a iesit de acolo galopand cu viteza spre stapana ei .